Hartia - O elegie

Un regal pentru regina istoriei Hârtia este cheia ce ne deschide tainele lumii, iar civilizația prezentului îi datorează aproape totul. Fragilă, vremelnică, dar nepieritoare!   Să ne imaginăm, doar pentru o clipă, că toată hârtia ar dispărea. Am pierde oare ceva? Am pierde totul! Inclusiv, dar nu exclusiv: cărți, scrisori și jurnale, registre contabile și buletine de vot, banderole și semne de carte, cecuri și formulare bancare, etichete și afișe, certificate de naștere și certificate de mariaj, certificate de botez, timbre, cărțI de vizită, suporturi pentru pahare, ambalaje și batiste, meniuri, chitanțe și facturi, hărți și diagrame, țigări și confeți, cupoane de reducere, calcuri și plicuri, blocuri de desen și filtre pentru cafea, artificii, benzi pentru muște, formulare oficiale și cărți poștale, felicitări, zmeie și abajururi, permise de bibliotecă, pașapoarte și cărți de identitate, reviste, ziare, planigloburi, pahare de unică folosință, bancnote și tapete, fotografii și cărți de joc, post-it, puzzle și origami, carnete de note și cataloage, glaspapir și abțibilduri, cutii de pantofi, caiete, bilete și tichete, pliculețe de ceai, evantaie și colaje... și câte și mai câte... Istoria hârtiei. Istoria umanității. și un exercițiu extrem de simplu. Am putea oare să trăim într-o lume fără hârtie? Haideți să încercăm să ne imaginăm! Ne trezim și mergem la baie, ne spălăm pe față și nu mai avem nici măcar un șervețel. Ne oferim apoi o porție de cereale – neimpachetate, firește. Ceai, fără pliculețe. Cafea, fără hârtie de filtru. În drum spre metrou, nu mai cumpărăm ziarul, simplu, pentru că nu mai există. și nu mai există nici bancnote. Adio, bilet la loto! și guma de mestecat, dacă tot a dispărut și ambalajul. și bilet de autobuz. și cartela de metrou. Adio, mesaje publicitare în tren, adio, panotaj stradal! și cafea de la automat, în pahar de unică folosință, cu capac de unică folosință. Adio, scrisori, adio, cutii de scrisori, adio, timbre! și colete! Adio, manuscrise! Adio, cărți! Adio, albume! ...și nici nu ne vom mai lustrui unghiile, nu ne vom mai corecta machiajul, nu ne vom mai sufla nasul într-o batistă de hârtie. Vom uita de formele pentru brioșe și de cartoanele pentru prăjituri. și de cărțile de vizită. Nu vom mai avea nici facturi, nici bănci, nici companii de asigurări. Nici societăți de investiții. Poate doar puțină industrie și un rudiment de administrație guvernamentală. și puțină lege și ordine. Dar, categoric, nu vom mai fuma țigări, nu vom mai folosi șervetele umede, ne vom oferi cadouri neîmpachetate, nu vom mai trimite felicitări de Crăciun și nu vom mai aprinde artificii… De fapt, este aproape imposibil să ne închipuim o lume fără hârtie! „Mai presus de orice, respectă hârtia!“ - Sfat adresat de J.M.W. lui MARY LLOYD, rememorat de ea în 1880 și citat în Turner Studies „Nu sunt pădurar, dar sunt fără îndoială un copil al pădurii, un obișnuit al crângurilor întunecate și al desișurilor verzi. Lemnul este combustibilul meu: chiar în această dimineață am venit acasă cu două topuri de hârtie pentru copiator, două notesuri, câteva plicuri, cinci creioane HB, câte un exemplar din Belfast Telegraph, Daily Telegraph, The Guardian, The Times, Daily Mail, The World of Interiors și Boxing Monthly. și mă dusesem la magazin doar pentru câteva timbre. Eu consum hârtie în cantitate mai mare decât orice alt produs, inclusiv mâncare. Sunt un omnivor al hârtiei. O devorez – sub orice formă, de oriunde ar fi. Sau aproape de oriunde. Nu de mult, la Londra, am intrat aproape fără să-mi dau seama într-una dintre elegantele papetarii Smythson, de pe Bond Street, unul dintre acele magazine în care angajații arată mai bine decât clienții, care oricum arată mai bine decât toți cei pe care i-ați întâlnit vreodată, unde există paznici la intrare, iar o casetă de birou din piele cafenie vă poate ușura de 1 500 de lire sterline, agendele pot fi inscripționate cu litere aurii, după dorință, de unde, sincer vorbind, nu mi-aș permite să cumpăr nici măcar o cutie de creioane.“ - Ian Sansom