Cartea Herta si alte privelisti PDF

Primul lucru pe care vreau să-l pomenesc aici este extraordinară provocare pe care am simțit-o recitindu-l pe Fundoianu. Un poet care nu seamănă cu nimeni și cu nimic. Elegant și dement, aș spune, inclasabil. știind exact ce se întîmplă în literatură, lucrînd cu formule deja existente, dar răsturnînd mereu așteptările, nepăsător și lucid, memorabil în inteligența cu care a preluat mecanismele moderniste și le-a evitat prin refuzul poetizării excesive, folosind adesea un instrument poetic extrem de periculos, dar decisiv - ironia. O ironie subterană, dozată aproape perfect, extrem de eficiență. - DAN COMAN Fragment din cartea "Herță și alte priveliști" de Benjamin Fundoianu "Arșiță Nemărginit senin era în suflet. Inconștient zăceam; barbar și-incult Ca un pămînt virgin; și stăm s-ascult, Ușure-ntii, apoi ca un tumult, Viril și calm al solului răsuflet.   Zăceam culcat în iarbă; animal. Îmi dilată nărinele, mireasma De fin, ce străbătea catapeteasmă; Letargic somn cuibă în encefal; Dospea, în iarbă, numai protoplasma.   Dormeam adînc, un somn de generații, Și clin, clin, clin, sună în pavilion; Dormea în ochi imperiul de ozon. Stăteau subt lacăt grelele ecuații; Pustiu; afund; torid și monoton."