Un delincvent recidivist german, deținut periculos, condamnat pentru jaf și crima, își descrie experiența sa de detenție. Până aici nimic neobișnuit. Extraordinarul acestei mărturii stă însă în tipul cu totul special de experiență pe care eroul o trăiește în spatele gratiilor. Având în fața perspectiva unor ani îndelungați de încarcerare, în condiții de supraveghere specială, autorului i se îngăduie pentru a-și umple timpul liber doar folosirea pensulei și a culorilor. Opțiunea pentru această îndeletnicire va schimba radical viața fostului delincvent. Cartea relatează pas cu pas această schimbare ce survine din încăpățânarea providențială a deținutului în a deveni cu orice preț iconar adevărat. Icoana se dovedește a fi pentru el poartă spre o nouă viață. Imagine a unei lumi transfigurate, icoana îl transfigurează la rândul ei pe cel ce se silește să o zugrăvească. Practic este relatată o întreagă pedagogie a icoanei care-l învață ea însăși pe cel ce vrea să devină iconar adevărat regulile spirituale ale producerii ei. La capătul multor ani de suferințe și deznădejde, delincventul devine iconar, iar deținutul eremit. O experiență creștină unică, atestând puterea regeneratoare și înnoitoare a spiritualității, artei și Tradiției Bisericii în însăși inima unei închisori. Scrisă într-un stil simplu, cu repetițiile și stângăciile celui neobișnuit în ale scrisului, cartea eremitului din penitenciarul Rheinbach, Dan Siluan, este un alt „Jurnal al fericirii”.
