Imaginea Tortionarului Comunist - Dumitru

Lucrarea istoricului Rogojanu este o lectură utilă – chiar dacă nu se va putea spune că este una agreabilă, prin forța subiectului. Mereu, în mintea cititorului, vor reveni obsesiv aceleași întrebări: cine erau acești oameni capabili să producă răul cu atâta ușurință (și, uneori, eficacitate)? De unde proveneau ei, din ce medii, din ce familii, din ce nișă a societății? Au fost ei un produs al comunismului? Sau este vorba, pur și simplu, despre oameni gata să facă rău oricum și oriunde, împotriva oricui, indiferent de cel care dă ordinele? Unii dintre torționari, cum se va vedea, au fost tineri promovați de regimul comunist; dar alții erau lucrători cu vechime prin închisorile românești, de care regimul comunist s-a folosit ca de niște instrumente gata oricând să rupă în două spinări și conștiințe. prof. univ. dr. Adrian Cioroianu ...cartea în ansamblul ei este o orchestrare alternativă de tip analitic, descriptiv și discursiv tot astfel trebuie remarcate studiile de caz sau exercițiile interpretative plasate în cuprinsul capitolelor (Elisabeta Rizea în cap. IV, Vasile Ciolpan în cap. VII sau studiile sau studiile de gen ale profilului torționar). Aceste studii de caz ritmează sau alternează la rândul lor construcția istoriografică a cărții și face posibilă recunoașterea potențialului interpretativ și demonstrativ al lucrării și al autorului ei. Prof. univ. dr. Doru Radosav *** Cercetarea de față urmărește să reconstituie profiulul torționarului comunist român bazându-se în principal pe lucrăriile memorialistice despre spațiul concentraționar, dar și pe surse de arhivă sau alte cărți, studii și articole din țară și străinătate. Demersul nostru științific a plecat de la premisa oferirii unui cadrul conceptual, analitic și interpretativ asupra problematicii torționarismului, urmărind câteva direcții ce au fost tratate din alte perspective de investigare, sau cu alt instrumentar bibliografic de către istoricii și cercetătorii români. Unul dintre motivele pentru care am ales această temă a urmărit aducerea în dezabeterea academică a faptelor reprobabile a foștilor reprezentanți ai aparatului represiv comunist și a manieriei în care memorialiștii îi descriu și îi percep pe aceștia. în al doilea rând, teza vrea să semnaleze indirect necesitatea unei condamnări a comunismului nu doar la nivel declarativ și „oficial”, ci punând accent pe depozițiile victimelor, care și-au rememorat trăirile zguduitoare, sub formă de lucrări memorailistice sau interviuri de istorie orală. în condițiile actuale, societatea românească nu poate să-și asume trecutul fără o „judecată” mai mult istorică decât politică sau juridică, deoarece doar istoricul poate face analize și intepretări nuanțate, asupra unor temniceri care au maltratat oameni nevinovați. Conturarea figurilor unor cunoscuți torționari plecând de la descrierea trăsăturilor fizice și comportamentale a constituit punctul central al cercetării noastre, dar s-a avut în vedere și nevoia stringentă de a „nu-i uita”, sau cum ar spune Paul Goma de a „nu-i tăcea” pe membrii aparatului represiv comunist.