Importanta creatoare a artei actorului in spectacolul muzical

Problematica solistului de spectacol liric contemporan, supus multiplelor provocari, datorate noilor tendinte de manifestare in arta spectacolului, si anume tendinta de apropiere de teatru, cu toate mijloacele artistice specifice genului, a reprezentat punctul de plecare al reflectiilor in volumul de fata. Nevoia sincretismului artistic am experimentat-o de nenumarate ori de-a lungul carierei solistice pe scena artistica, in diverse teatre lirice, dar si din punct de vedere pedagogic, in pregatirea studentilor de la sectia canto principal a Facultatii de Muzica din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara.   Teatrul liric contemporan cauta necontenit noi mijloace de expresie, limbajul scenic capatand reverberatii neasteptate. Expresivitatea vocala, corporala, sunetul, lumina, conventia, metafora, scenografia, coregrafia, viziunea regizorala sunt elemente ce au sens pe fondul principiului unitatii organice spectaculare. La toate aceste mijloace de expresie artistice se adauga cantul, care vine cu tot complexul creativ pe care il necesita realizarea unui spectacol total, in care artistul liric trebuie sa stapaneasca o tehnica vocala si actoriceasca desavarsita. Muzica si cuvantul sunt cele doua forte artistice necesare in realizarea spectacolului muzical, o cerinta care va trebui sa fie indeplinita de spectacolul contemporan.