Poemele din această analogie sunt extrase din volumele Poems en apnee, La Difference, 2004 și Tags, traduse în franceză de Pierre Drogi și Claudia Fontu. iar cum știai că viața rămâne singura răsplată a vieții ea te-a ferit și de tristele pasiuni ale ponegririi ei câtă vreme a curs și pentru tine făina obscură a timpului măcinat între roata zilei și cea a nopții dar te îndepărtai tot mai mult de noi după ce te-a primit la sine singurătatea în care nu poți lua cu tine pe nimeni - jubilație totuși a clipei când cu aceeași lacrimă dai și iubirea și neputința ei et comme tu savais que la vie reste la seule recompense de la vie elle t'a protege aussi contre les tristes passions de să medisance aussi longtemps qu'elle a fait couler pour toi la farine obscure du temps moulu entre la roue du jour et celle de la nuit. mais tu t'eloignais de nous de plus en plus apres que la solitude t'eut accueilli chez elle la ou tu ne peux emmener personne — et pourtant c'est une jubilation de l'instant lorsque avec la meme larme tu donnes et l'amour et son împuissance tatălui meu... / a mon pere Fragment: "Vino să-ți spun ceva la ureche"...și vaj-vaj îmi răstoarnă în lăuntru un vânt de primăvară cu miei cârlionțați... Lobul urechii mele se înfioară ca o fecioară vizitată la glezne de-un rău de martie. Nu mă miră că râde! " Viens, viens que je te dise quelque chose a l'oreille", et wouh, un vent de printemps me chavire au dedans, plein de ses agneaux boucles... șaise aux chevilles par un ruisseau de mars. Quoi d'etonnant și elle rit!
