Încălcând toate granițele. Memoir În 2010, peste 750 000 de oameni au venit să vadă retrospectivă de la MOMA a Marinei Abramovic, sperând să aibă șansa de a sta în fața ei și de a comunica nonverbal cu ea în cadrul unui performance fără precedent, care a durat peste 700 de ore. Această celebrare a cincizeci de ani de artă performativă revoluționară a demonstrat încă o dată că Marina Abramovic este o adevărată forță a naturii. Am simțit libertatea absolută. Am simțit că trupul meu nu are limite. Că durerea nu contează. Că nimic nu contează. Și asta mi-a dat un sentiment de euforie. – Marina Abramovic Născută în regimul lui Tito din părinți care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost crescută în spiritul unei etici a muncii foarte stricte. Chiar și la începuturile carierei sale internaționale, Marina trăia sub controlul abuziv al mamei, respectând cu strictețe obligația de a se întoarce acasă înainte de ora zece seara. Dar nimic nu îi putea tempera curiozitatea insațiabilă, dorința de a se conecta cu oamenii sau simțul umorului specific balcanic — toate acestea i-au definit dintotdeauna arta și viața. Nucleul acestei cărți îl constituie o poveste de dragoste pasională — colaborarea de doisprezece ani cu artistul performativ Ulay. Mare parte din această perioadă au petrecut-o aproape fără niciun ban, călătorind cu o dubă prin Europa, iar în cele din urmă relația s-a încheiat în mod dramatic, pe Marele Zid Chinezesc. Marina Abramovic s-a născut în 1946 la Belgrad. Și-a început cariera de artistă performativă în anii 1970, pe vremea când studia la Academia de Arte Frumoase din Belgrad, multe dintre lucrările ei timpurii fiind o formă de rebeliune față de educația ei strictă. În performance-urile ei, Abramovic își folosește corpul ca pe un instrument de testare a propriilor limite fizice și mentale, provocând spectatorii să iasă din atitudinea de contemplare pasivă. Lucrările ei sunt caracterizate de rezistență și durere, repetiție și durată, precum și de accentul pus pe interacțiunea cu auditoriul. Astăzi, după o carieră de aproape jumătate de secol, este supranumită „bunica artei performative” și conduce Institutul Marina Abramovic, unde preda abordarea durațională asupra artei performative, numită Metodă Abramovic.
