Indianul alb

De mii de ani, mințile luminate ale omenirii, împărțite în două tabere, s-au străduit să-și generalizeze convingerile conform cărora universul este alcătuit numai din materie, în timp ce cei din partidă adversă susțineau și comparau lumea materială cu o ființă omenească care pe lângă creier (energie) are obligatoriu și inima (simțire).
Citește tot rezumatul... Acest organ viu pulsează de decenii ziua și noaptea, fără o clipă de odihnă, carand „valuri” de sânge în circuitul sangvin, adună cu simțirea ei sentimente care bântuie ființa umană în trecerea ei de la naștere și până la moarte. Dacă puseurile de sentimente, revolta, admirație, bucurie, tristețe, deznădejde, ura, răzbunare, respect, milă, invidie, se sting, fiind trecătoare, iubirea va găsi în inima culcuș până la ultima suflare. Povestea adevărată a marinarului Valerian din romanul Indianul Alb este ca un jurământ făcut sentimentului de iubire. Ioan Chereches