Indragostitul cu o suta de chipuri

Curând omul va deschide ochii și va fi atât de-ndepărtat de spirit la trezire, încât se va uita la trupul său ca la un prieten. Curând omul va fi ostenit să mai lupte cu natura sa animalică. Îi va cere iertare. Sau nu-i va cere iertare, pentru că tacit au și semnat acordul de pace. Curând omul va înceta să vadă în sine mai mult decât este: o biată viețuitoare pentru care au bătut clopotele dezvrăjirii. Atunci umanitatea își va face culcuș nou și confortabil în natură, atunci istoria își va închide porțile, atunci vom da Cezarului ce este al Cezarului, adică totul, căci cine va mai găsi timp în zilele acelea pentru iluziile cerului? Dar s-a făcut demult dimineața și numai oboseala adunată în secole, oboseala superiorității noastre închipuite, ne lăsă încă în așternuturi, să medităm la viitorul omenirii ori la sfârșitul ei, că la o cacealma căreia tocmai noi îi vom scăpa. - Nicoleta Dabija