„Zonele de umbră se înmulțiseră, caldarămul gării trepidă sub manevra trenurilor care veneau și plecau, echilibristică a propriilor oase, confuzie. Un soi de dureroasă întoarcere în cotidianul banal, zgomotos, starea aceea specială pe care o cunoștea atât de bine George Nechita. Ținea o zi, ținea două, uneori mult mai mult, când aveam să umblu așa deraiată, deraiată rău:' Fragment din carte: "Pe stradă și în piețe, bărbați în dgellaba cu glugă, fesuri colorate, turbane. În fața tarabelor cu fructe și mărunțișuri, la adăpostul umbrelelor de soare colorate, în așteptarea clienților, mici comercianți îmbrăcați în pantaloni de doc, cămăși cu mâneca scurtă, șepci cu cozoroc. Nevoie. Adaptare. Eludare. Acoperite pe cap cu burqa, valul islamic care ascunde obrazul parțial sau total, femei cu soldurile mari și pielea metișată, ascunse de aceleași cămășoaie albe sau colorate, lungi până la călcâi. Cele pietrificate în negru din cap până în picioare cărora li se zăreau — dacă li se zăreau! — numai ochii ca două semne nematerializate, tulburau nu că în vise ori coșmaruri, ci ca într-un fel de altă realitate. Am admirat și frumoase studente în blugi și tricouri mulate, cu părul tuns scurt și încălțate în adidași. Înregistrări de suprafață care te invită să decantezi singur justificările unui alb european în fața incapacității sale de a ocoli, stângaci, incompatibilitatea a două lumi, a doua civilizații și religii diferite. Pentru ochiul meu, confruntat brusc cu noua realitate, totul a căpătat semnificație de stranietate, mister contraste. O lume captivantă, stoica și aspră, nu lipsită de suferință și mândrie. Pretutindeni pe unde am trecut, un miros aparte, subtil și inițiatic, pe care nimeni nu l-a putut defini în esența lui. Mirosul Africii. Cine cunoaște cât de puțin acest continent, știe cum toate obiectele sau îmbrăcămintea care au fost prinse în odorurile „autenticului" îl păstrează ani rând sub multiple metamorfoze."
Compară prețurile și alege oferta
Se încarcă ofertele din librării…
