Instrumentele terorii lui Stalin

O expunere accesibilă și competență a istoriei oprimărilor poliției secrete sovietice, din 1917, până la dezintegrarea URSS-ului, cu portrete ale principalelor personaje și ale nenumăratelor victime. Relatări detaliate ale martorilor despre metodele brutale și nemiloase utilizate de CEKA, OGPU, NKVD, SMERs și KGB. KGB-ul, devenit faimos în timpul Războiului Rece, a urmat unei succes iuni de servici i de securitate ale statului la fel de înfiorătoare, care au datat din primele zile ale Revoluției Ruse, precum CEKA, OGPU, NKVD și MVD. Plasând metodele brutale ale lui Stalin într-un context istoric mai larg, Instrumentele terorii lui Stalin începe prin a descrie măsuri violente de securitate a statului la care au recurs țării despotici încă de pe vremea lui Ivan cel Groaznic. Autorul examinează apoi CEKA, prima organizație postrevoluționară, acuzată de combaterea contrarevoluției, ale cărei metode au fost atât de nemiloase, încât guvernul bolșevic a desființat-o în anul 1922. După ce a preluat conducerea Partidului Comunist în 1923, Stalin a folosit serviciile secrete pentru deportări în masă ale unor populații, ca și pentru epurările anilor 1930, când majoritatea rivalilor politici ai dictatorului sovietic au fost acuzați în faimoasele „procese‑spectacol”. Milioane de oameni au fost arestați, sfârșindu-și viețile în gulaguri (lagăre de muncă silnică), iar alții au fost executați. Teroarea poliției secrete a continuat și după al Doilea Război Mondial, când mii de cazaci și ruși albi care luptaseră de partea naziștilor au avut un destin similar. După decesul lui Stalin în 1953, ultima întrupare a poliției secrete sovietice, KGB-ul, a devenit o agenție pentru răspândirea influenței URSS-ului în toată lumea. Cartea include peste 100 de fotografii cu personaje importante, evenimente-cheie și victime ale terorii poliției secrete sovietice