Insu-Pu. Insula copiilor pierduti

    Lumea întreagă e în război. Copiii din Urbia petrec noaptea în adăposturi antiaeriene. Până când le vine o idee: să plece în Terrania, o insulă pe care nu e război. Marea călătorie spre pace a copiilor începe. Numai că 11 dintre ei nu vor ajunge la destinație odată cu ceilalți, fiindcă vor avea parte de cea mai mare aventură imaginabilă…     Mira Lobe s-a născut în 17 septembrie 1913 la Gorlitz, în Silezia. Încă din timpul școlii avea talent la scris. Fiind evreică și neputând să studieze jurnalismul din cauza valului tot mai extins de antisemitism, s-a înscris la școala de Modă din Berlin. În 1951 s-a mutat la Viena, unde a locuit până la moarte, în 1995. A scris peste 100 de cărți pentru copii, distinse cu numeroase premii literare. Cele mai cunoscute cărți ale sale sunt Micuțul Eu-Sunt-Eu (1972) și Bunica din mar (1965).     Fragment din romanul "Insu-Pu. Insula copiilor pierduți" de Mira Lobe:     „S-au gândit multă vreme la un nume potrivit. Diana a propus „Țara Maimuțelor", iar Oliver - „Insula celor unsprezece". Lui Ștefan însă acele nume nu i s-au părut potrivite. A scotocit încrezut prin latina lui și a declarat că pe harta lumii nu poate apărea decât un nume: Insula Puerorum.     — Ce mai înseamnă și asta? a întrebat Diana.     — „Insula Băieților", a zis Ștefan.     — Și noi, fetele? a întrebat arțăgoasă Lină.     — Pueri nu înseamnă doar „băieți", a liniștit-o Ștefan, ci „copii" în general.     — In-su-la pu-e-ro-rum... a încercat Oliver. Mi se pare un nume prea lung. Și prea pretențios. Ce-ar fi să îl scurtăm? Însu-Pu!     — Insu-Pu sună bine, au început să strige copiii.     Părea ceva atât de neobișnuit. Pe jumătate sudic, pe jumătate chinezesc. Erau atât de încântați de găsirea unor nume noi, încât și-au petrecut toată seara inventând denumiri. S-au pornit să dea câte un nume prescurtat fiecărui animal și fiecărui copac de pe Însu-Pu. De exemplu, Pa-Bo - Palmierul lui Bobo, cel mai înalt copac de pe insulă. Sau Co-Co - fâșiile din coaja de copac pe care le aducea Claudia. Și Iz-Pe-Ba - izvorul din pădure din care ieșea singurul pârâu de pe insulă, în care copiii găseau pește și făceau baie. Cu-În - Cuplu Inseparabil, prescurtarea mușcătoare găsită de Kurt Conrad pentru perechile Diana și Thomas și Sepp și Claudia.      Au început să discute unul cu altul într-o limbă pe care oricine altcineva ar fi considerat-o o mormăială fără sens. Nu putea să înțeleagă nimeni în afară de locuitorii din Însu-Pu ce vrea să spună Paul când cerea să mănânce la prânz Să-Sco-Pro (Salată de Scoici Proaspete) cu Pi-Ră-Că (Piure din Rădăcini de Cartof).     Când, potrivit calendarului ținut de Oliver pe scoarța copacului, au împlinit trei luni pe Însu-Pu, au sărbătorit trimestrul de viață pe insulă. Au împodobit Vila, iar Lina a pregătit o masă festivă, la care Kurt Conrad a adus vânat, iar Katrin, cele mai minunate feluri de legume. Oliver a ținut o cuvântare și apoi au ridicat drapelul insulei. Nu era nimic altceva decât o fostă cămașă albă a lui Thomas, pe care, când era ridicată pe catarg, fluturând în vânt, se vedea inscripția „Insu-Pu" scrisă cu sucul unor fructe roșii.”