Insula celor treizeci de sicrie

El merse pana la douazeci de metri de silueta si numara, cu bratul intins: - Unu... doi... Esti gata, Conrad? Foc! Cele doua gloante fura trase in acelasi timp. Se auzi un strigat de durere. Silueta paru a se prabusi. Cei doi barbati se grabira intr-acolo. - Aha, acolo esti, ticalosule! Iti arat eu din ce aluat este facut Vorski! Snapanule, m-ai cam alergat! Ei bine, acum te-am rezolvat! Dupa primii pasi, el incetini, de teama unei surprize. Silueta nu se misca; iar Vorski, apropiindu-se, vazu ca avea infatisarea inerta si deformata a unui mort, a unui cadavru. Nu avea altceva de facut decat sa sara pe ea. Asa facu Vorski, razand si glumind: - Buna vanatoare, Conrad. Sa mergem sa luam vanatul. Dar fu foarte surprins, luand vanatul, sa simta in maini nimic altceva decat o prada aproape impalpabila, constand, de fapt, intr-o roba alba, fara vreun om in ea, purtatorul robei fugind la timp, dupa ce o agatase in spinii unui tufis. Cat despre caine, acesta disparuse. Traducere din limba franceza de Gabriel Malaescu.