Intamplari din ziua-de-dincolo-de-maine - Alexandru Mironov

    „Întâmplări din ziua-de-dincolo-de-maine” cuprinde povestiri științifico-fantastice scrise pentru elevii claselor IV-VIII de astăzi, care vor fi cetățeni instruiți și responsabili ai deceniilor care urmează. Personajele principale ale cărții – Daniela,Alexandru, robotul Știu-tot-fac-tot și cățelul Petrache – se pot recunoaște cu ușurință în viața cotidiană. Urmașii cățeluluiPetrache pot fi găsiți alături de copiii de acum, în toate localitățile țării; robotul Știu-tot s-a clonat, în milioane de exemplare, în laboratoarele și uzinele lumii; Alexandru este acum cadru didactic universitar, iar Daniela jurnalistă.     În forma să nouă, „Întâmplări din ziua-de-dincolo-de-maine”, va aduce cititorilor ei aceeași bucurie pe care a dăruit-o „Întâmplări din mileniul III”, pe la mijlocul deceniului al  IX-lea al secolului trecut.    Fragment din volum:       “În atmosferă        Dragii mei, am să vă povestesc astăzi despre o întâlnire pe care am avut-o nu de mult cu membrii cercului „Prietenii adevărului științific" dintr-o școală bucureșteană.     Să vedeți cum a fost: într-o bună zi, am primit un mesaj electronic care spunea așa: ”Stimate profesore Inventicus, cercetătorii științifici ai clasei a IV-a B, specialiști în aerodinamică și înălțatul zmeelor, vă roagă să participați la ședința lor de lucru de vineri, care va avea ca temă Atmosferă terestră. Vă mulțumim." Semna: Andrei Țîncu, viitor pilot de astronavă, președintele cercului „Prietenii adevărului științific".     ...Aveam eu inima să refuz un viitor pilot de astronavă ? N-aveam!... Mi-am luat câteva cărți, fotografii și diapozitive, două-trei filme, i le-am pus pe toate lui Știu-tot-fac-tot în portbagajul personal și am plecat, pe jos, spre școală.     Petrache ne-a însoțit, cu coada în vânt, lătrând voios la vrăbii și grozăvindu-se de câte ori ne tăia calea vreo pisică.     La poarta școlii ne aștepta președintele cercetătorilor științifici din clasa a IV-a B, un tip bondoc, cu ochi inteligenți și înfățișare hotărâtă, de adevărat viitor „lup de Cosmos". Petrache a rămas, mofluz, în curtea școlii, noi am intrat în laboratorul de fizică, ne-am prezentat, și am descoperit că mai toată clasa a IV-a B era prezentă (să fie, oare, toți, cercetători științifici? m-am întrebat), ba mai veniseră la conferința, claie peste grămadă, o echipă întreagă de fotbal, cu tricouri și jambiere pe ei, sosiți direct de la antrenament, fetele de la formația de balet, un băiat dintr-a IV-a A, prieten cu Alexandru al meu, trei „specialiști" de la cercul micilor crescători de animale al clasei a III-a C plus nenumărați frați și surori mai mici care fuseseră lăsați de către mamele lor în grija fraților și surorilor mai mari.     Mi-am luat inima în dinți și am început și, o dată cu mine, Știu-tot-fac-tot a pornit un film (are un aparat de proiecție încorporat, filmul subțire, cât un fir de păr, se derulează în țeasta lui de metal, iar proiecția o face prin ochiul său drept, direct pe peretele alb al laboratorului). "