Cartea de față prezintă modalitatea și etapele, prin care idealul politic național al daco-românismului a prins contur în mod gradual, prin acțiunea perseerentă a tribunilor revoluționari. Începând din primăvara anului 1848, prin lupta stăruitoare și plină de sacrificii a trei generații de luptători naționali, într-un interval de șaptezeci de ani, idealul daco-românismului s-a întrupat pas cu pas. Mai întâi, prin actul de la 24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor, și aducerea prințului străin, la 10 mai 1866, care au dus la înfăptuirea României, apoi prin proclamarea independenței, la 1877, și a Regatului, la 1881. ,,Piemont al românismului”, statul național a reușit ulterior, în condițiile favorabile ale marelui război (1914-1918), să întregească hotarele sale, prin unirea cu România a celor trei provincii istorice românești, în anul de grație 1918.
Intemeierea Romaniei
