nu e axiomă faptul că poezia iese mai curând din tristețe decât din jubilație și nici că versurile care nu te fac să zâmbeşti ar avea o valoare mai mare decât celelalte.
dar este evident că acest volum își are sursa de energie într-o amărăciune profundă, nejucată, ce vine atât pe calea dragostei, cât şi pe cea a unui drum al cărui sens e când pierdut, când nedeterminat. poeme aspre, scrise apăsat și, totuşi, neîncrâncenat, ci cum grano salis datorat înțelegerii şi acceptării
propriei condiții. poate că de aici şi
geana de lumină ce conturează profilul
acestui poet valoros care este lorand pethő. - Robert Șerban
Interior cu lumină slabă
