Lucrarea, teza de doctorat realizata sub coordonarea stiintifica a dlui prof. univ. dr. Valeriu Stoica, isi propune sa contureze, in cadrul sistemului actual de drept, o metodologie de interpretare a contractului care sa poata fi adaptata in functie de diferitele categorii de contracte cu care interpretul s-ar putea confrunta. In plus fata de exercitiul de inventariere a diferitelor reguli de interpretare, autoarea propune solutii de depasire a potentialelor blocaje judiciare care sa nu devieze complet de la scopul operatiunii configurate de parti si care sa nu presupuna o durata nerezonabila a procesului sau costuri semnificative in sarcina partilor. Lucrarea este structurata in trei parti:
• Partea I - teza - urmareste contractul in acceptiunea sa clasica, ca mijloc de expresie a autonomiei de vointa, creator de norme private. Corelativ, interpretarea este, asadar, un mijloc de identificare a vointei autonome, nomothete.
• Partea a II-a - antiteza - se concentreaza asupra criticilor aduse teoriei clasice. Autoarea identifica o serie de dificultati care ridica indoieli justificate cu privire la eficacitatea regulilor de interpretare.
• Partea a III-a incearca o sinteza a celor doua extreme si propune o metodologie de lucru.
Monografia analizeaza problematica interpretarii atat calitativ (atat la nivel national, cat si utilizand o abordare comparata), cat si calitativ, fiind inventariate peste 2.000 de decizii din practica judiciara. Concluziile lucrarii sunt extrase, asadar, pe baza unor argumente robuste din doctrina si practica, atat la nivel national, cat si international, si sunt redate intr-un format grafic usor de transpus la diferitele situatii practice cu care cititorul s-ar putea confrunta. Lucrarea se adreseaza atat studentilor interesati de problematica interpretarii actului juridic, cat si practicienilor in cautarea unui instrument de inventar al criteriilor de interpretare aplicabile si de orientare in cadrul unui proces de interpretare, in orice context ar aparea acesta.
