Intoarcerea Zeilor: Putere, Democratie Si Educatie

  Din cuprins: ◊ Se naște o nouă filosofie ◊ Charles Peirce – capul de școală ◊ William James și "dilema filosofiei" ◊ John Dewey: o viață, o filosofie, o lume ◊ Dewey filosoful ◊ Dewey: învățătorul, pedagogul, mentorul ◊ Promisiunea pragmatică ◊ Pragmatismul la români ◊ Eminescu Lucrarea este o premieră în literatura noastră de specialitate, deoarece, la noi, s-a scris puțin despre pragmatism și, mai ales, despre pragmatismul de după W. James. Totuși, fără J. Dewey, care este ultimul mare pragmatist și unul dintre cei doi-trei mari flosofi care au modelat mentalitatea globală în secolul al XX-lea, pragmatismul nu poate fi înțeles, nici ca filosofie, dar nici ca mod de gândire și acțiune practică. Așa cum se demonstrează în carte, el este acela care a "turnat" pragmatismul într-o formă mătură și a arătat că filosofia înseamnă cercetare empirică, educație și democrație, dacă e ca omul să rămână pe un făgaș umanist și raționalist de dezvoltare. În același timp, cartea are meritul ca urmărește, prezintă și analizează evoluția pragmatismului ca un curent de idei și ca o școală care a crescut în contextul eforturilor pe care omul le face pentru a găsi soluții la problemele cu care e confruntat. Din această perspectivă, de exemplu, poate să surprindă că, până la urmă, pragmatismul este o filosofie pacifistă și ca Ch. Peirce face o sinteză între pragmatism și creștinism.