Mersul la biserică este o parte indispensabilă a vieții fiecărui creștin, un element definitoriu al caii duhovnicești: nu numai punct practic de reper, ci și fânățană cu apă vie, care curață și hrănește.
Prin învățăturile cuprinse în cartea de față, Sfântul Teofan Zăvorâtul ne arată cum să facem ca el să nu se transforme într-o rutină, ci să devină pentru fiecare un izvor de binecuvântare și de putere spre rezolvarea problemelor vieții și continuă sporire duhovnicească.
Cuprins:
1. Despre clădirea de către fiecare în sine însuși a unei biserici duhovnicești după chipul celei văzute
2. Cât de binefăcător este pentru copii să meargă des la biserică și să se roage
3. Despre însemnătatea bisericii în viața creștinilor
4. Biserica este educatoarea vieții duhovnicești
5. Biserica este scoară, răsădniță, spital, adăpost
6. Cum se învață în biserica rugăciunea adevărată 7. Cum și de unde să culegem bunătăți duhovnicești în biserică, iar după aceea să avem roadă de pe urma lor 8. Cum să îndrăgim mersul la biserică și să căpătăm dorința de a face din noi "însine biserica duhovnicească" 9. Despre petrecerea evlavioasă în biserică
10. Despre zidirea vieții duhovnicești în biserică, cu lecțiile corespunzătoare
11. Despre apropierea Domnului și a Maicii Domnului de copii prin biserică. Cum trebuie, ca urmare, să ne purtăm cu privire la biserică
12. Rugăciune la sfârșitul Tedeumului în ziua deschiderii unei școli
13. Despre zidirea bisericii lăuntrice și despre faptul că aceasta nu face de prisos bisericile dinafară
14. În sufletul nostru trebuie să se răsfrângă întocmirea cortului, în așteptarea învrednicirii de făgăduință dată cortului
