Istoria Diplomatiei. Secolul Xx

Istoria diplomației, secolul XX - Constantin Vlad DE LA RĂZBOI SPRE PACE șI LUMEA POSTBELICĂ ... a doua zi după atacul de la Pearl Harbor, pe 8 decembrie 1941, Statele Unite și Marea Britanie declarau război Japoniei. La 11 decembrie, Hitier punea Germania în stare de război cu Statele Unite; urmă o măsură similară din partea Italiei potrivit unor surse, decizia iui Hitier urma unui argument care sună astfel; dacă Germania nu intră în război împotriva Statelor Unite, din Pactul Tripartit nu mai rămânea nimic. și, desigur, el conta pe faptul că Japonia va proceda, la rândul, ei ca o aliată și va ataca URSS, ceea ce nu se întâmplă însă, în ciuda presiunilor pe care Berlinul le făcea în acest scop la Tokyo. Unii istorici consideră că, în lipsa hotărârii lui Hitier, Statele Unite n-ar fi intrat în război împotriva Germaniei. ''Dacă Hitler nu ar fi declarat război, scrie în acest sens Alun Former, America și-ar fi putut concentra energiile pentru războiul împotriva Japoniei, și nu pentru războiul din Europa” (95, 1997, p. 25). Susținerea n-are însă nici un fundament; am citat deja unele fapte care o contrazic... Din Cuprins PREFAȚĂ de Ion Calafeteanu. NOTA ASUPRA EDIȚIEI PARTEA ÎNTÂIA: DIPLOMAȚIA – INSTRUMENT AL UNUI „DEBUT” PREDESTINAT: PRIMA CONFLAGRAȚIE MONDIALĂ CAPITOLUL I. JOCURI DE PUTERE CAPITOLUL II. RAPORTURI DE PUTERE CAPITOLUIL III. UN INEVITABIL PROGRAMAT CAPITOLUL IV. DIPLOMAȚIA SUB ZODIA RĂZBOIULUI CAPITOLULV. PACEA DE LA PARIS PARTEA A DOUA: DIPLOMAȚIA ÎN PERIOADA INTERBELICĂ CAPITOLUL IV. UN FUNDAMENT ȘUBRED CAPITOLULVII. SECURITATEA COLECTIVĂ ȘI SLĂBICIUNILE SALE SUB PRESIUNEA RAPORTURILOR DE FORȚE CAPITOLULVIII. FISURI 1) Rapallo 2) Locarno 3). Către un apogeu al ineficienței ideii securității colective: Pactul Briand‐Kellogg