Zâmbetul meritat și câștigat al supraviețuirii și prevestirii; o minte de înaltă tensiune, care gândește în imagini; durere sinceră; o ireverență care se ridică deasupra convenției către o reală, neîmblânzita intuiție a sacrului; dragostea, cu toate pedepsele și bucuriile sale. Cu aceste calități, antrenantele poeme ale Țărei Skurtu din Jocul de-a amiba ne oferă o viziune a lumii noastre familiare, transformate de posibilitate. Poemul care dă titlul colecției este compact, o parabolă amuzantă a imaginației antrenate de necunoscut și bucuroasă să întâlnească ce nu poate fi cunoscut. - Robert Pinsky Imagistica Tărei Skurtu, aceea a simplului și familiarului, ne rămâne cauterizată în minte. (...) Poemele ei – înțelepte, ambigue, exploratoare – se iau la trântă cu Dumnezeu și cu limbajul, cu viitorurile ciudate care ni se descoperă tuturor. - Boston Globe Deasupra distanței care unește locul de origine cu cel de adopție, se înălță ca un curcubeu, în tot timpul acestui joc de-a amiba, un zâmbet. Acel zâmbet Skurtu. Ghiduș, uneori cinic, sigur de el, senzual, alteori rece, tehnic, ambiguu, ca al unei pisici de Cheshire, plutind între două lumi. Există Dumnezeu și într-o lume și în alta, există cruzime, există ea, fetița Skurtu, și există poezie. Iar cu poezia poți trece dintr-un spațiu în altul, așa cum face, în această carte despre dragoste, limbaj, apartenență și rădăcini posibile, poeta americană Țara Skurtu, stabilită de câțiva ani în București. - Svetlana Cârstean
