Judecata si timp. Fenomenologia judicativului

Din Cuprins: ◊ Schița unei probleme judicative fundamentale: logicul că sinteza între ontic și lingvistic ◊ Sensul originar judicativ al speciilor cunoașterii și aporia judecății ◊ Timpul și necondiționatul; sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale (kantiene) ◊ Posibilitatea unei reducții judicative a dictaturii judicativului la timp ◊ Fenomenul reformalizării logos-ului; redistribuirea sensurilor predicative în 'formele' logicii simbolice ◊ Inflația de autorizare și sfera publică Demersul din lucrarea de față cuprinde cercetări corespunzătoare problemei judecății. În prima parte dintre cele două ale lucrării sunt prezentate aspecte logice și filosofice ale acestei forme a gândirii, apoi sunt realizate trei aplicații prin care sunt scoase în evidență sensuri judicative și non-judicative ale unor reconstucții filosofice; aplicațiile vizează: filosofia și logica lui Aristotel, proiectul critic al lui Kant și analitica existențială a lui Heidegger. În cea de-a doua parte este operată o reducție fenomenologică asupra domeniului judecății, mai bine zis asupra 'judicativului constitutiv' (sau a 'dictaturii judicativului'), cu scopul de a scoate la iveală nu doar caracteristicile acestuia, ci și limitele sale, ușor de recunoscut – și unele și altele – în filosofiile mai vechi sau mai noi. Prin operarea reducției, rezultatul cel mai important se referă la relația dintre judecată și timp. Potrivit punctului de vedere susținut în lucrare, timpul este elementul originar al judicativului. Prin operarea reducției asupra judicativului sunt indicate și câteva sensuri practice ale acestuia. În ultima parte a lucrării este schițată problematica unui domeniu de cercetare aflat în strânsă legătură cu dictatura judicativului: este vorba despre 'judicativul regulativ'. Abia o lămurire a statutului logic și filosofic al acestuia ar putea deschide o cale către problematizarea non-judicativului. În felul acesta, demersul lucrării se deschide către o nouă etapă de cercetare a problemei judecății.