Jurnalul din oglinda. A Diary in a mirror

Regăsirile sufletești se pot petrece în moduri multiple, dar puține vor fi mai frumoase și mai profunde decât aceea a Adrianei Meșter în volumul bilingv de poezie Jurnalul din oglindă/A Diary în a mirror. Ghidată de un înger (fiecare din noi, poeții, avem câte un înger!), poeta ne invită să-i traversăm sufletul, ca martori ai jurnalului ei. Face asta fără ostentație, natural, cu onestitatea artistului dispus să-și reveleze vulnerabilitățile, folosind cu măiestrie un expresionism concret și plin de miez, înviorător și proaspăt prin comparație cu abstracționismul la modă al multor poeți contemporani. Dacă ar fi să subliniez un anumit element dintr-un volum de o asemenea calitate, pentru mine acestea ar fi începuturile poeziilor, care, pur și simplu, te apucă de mână și nu-ți mai dau drumul: Odată, de mult, când împachetăm marea/ cu gesturi febrile... (Strigătul) sau Invariabil toate morțile au legătură unele cu celelalte... (Șah-mat!) sau Dacă vrei să-mi locuiesd sufletul, am doar o singură ofertă... (Vacanța). Este imposibil să nu vrei să citești continuarea unor asemenea începuturi! Ca traducător, notez că reinterpretările poemelor în limba engleză sunt în primul rând poetice, ceea ce este vital - sună bine că poeme de sine stătătoare în limba engleză, nu sunt doar mimate. Apoi ele sunt fidele, dar nu rigid-identice, ceea ce le face să sune natural și în ambele limbi. Rediscoveries of the soul can take place in many ways, but few are more beautiful and more profound than Adriana Meșter's in the bilingual poetry volume A Diary in a mirror. Guided by an angel (each of us poets have a guiding angel!), the poet invites us to walk across her soul as witnesses of her journal. She does this without any ostentation, naturally; with the honesty of the artist comfortable in revealing their own vulnerabilities, skillfully using a straightforward and meaningful expressionism, revigorating and fresh as compared to the fashionable abstractionism of many contemporary poets. If I were to underline a certain element from a volume of such good quality, this would be for me the very beginning of the poems, which, purely and simply grab you by the hand and won't let you go: Time and time again, when I was packing the sea / with obsessive gestures (The scream) or Invariably,/ all deaths are tightly interwoven... (Check -Mate) or If you want to inhabit my soul/ I have only one single offer (Holiday). It is impossible not to want to read on after such incipits! As a translator I must note that the rendering in English of the poems is eminently poetical, which is vital, as they sound good as poems in English in their own right, they are not just mimed. Then, they are faithful but not rigidly-identical to their Romanian counterparts, which makes them sound natural in both languages. - Daniel Ioniță