Lebada cu doua intrari

Densitatea textului Norei Iuga integrează nu doar voci, frînturi de cotidian, poezie, ci și trup, mult trup. Și sex. Nu întîmplător: sexul – pulsiunea primară – nu cunoaște limita ordinii venite de undeva de sus. Textul nu este nimic altceva decît replica literară a inconștientului: o producție care nu cunoaște legea că ordine venită de sus, impusă din afară, ci care se desfășoară vital, impulsiv... Nicăieri n-a provocat Nora Iuga mai mult cititorul la lectură că în Lebăda cu două intrări. Autoarei Nora Iuga îi place să se joace. Nu-i dă mîna să-și țină prea mult cititorul la respect. Nora Iuga este un scriitor lumesc. De-a lungul unei opere, Nora Iuga a alternat jocuri, joacă, a făcut un joc de fort-da cu propriul ego (traducînd multe cărți, în umbra cărora s-a așezat). Dintre toate piesele acestui puzzle, Lebăda cu două intrări rămîne proiectul ei literar cel mai radical. Clipa în care ninsoarea de iarnă, ploaia de mai, cromatica agonică de toamnă și clipoceala de vară s-au revoltat. Trebuie să admit, avem aici un text extrem(ist). La cît de balcanică și romantică ne este literatura, codul roșu înscris în Lebăda cu două intrări poate fi anunțat că eveniment major la toate «posturile de radio și televiziune» din limba română. ALEXANDRU MATEI