Viorica Petrovici convinge (și învinge!) prin poezia de dragoste! Creație de un lirism adânc - luminos, trimițând, nu o dată, la ispitiri orientale, aproape religioase, poezia să dăruie (fără a primi pe măsură!), de unde acel ton superior - dramatic, de un inefabil cuceritor. Sosind, mereu sosind, asemenea unei zeițe întrupându-se din tainele naturii, poeta își împodobește ființa interioară, cu stări esențiale șoptite ca într-o transă, ca într-un dicteu de calitate indubitabilă. - Radu Cârneci Versurile ei au un grad de inefabil, de transfigurare, ce le face aproape inaccesibile în peisajul liric actual, care se dedă la tot felul de practici, tot mai perverse. E greu de emis un discurs paralel cu cel al Vioricăi Petrovici, pentru că autoarea se avântă în trăiri extatice pentru care există limbaj. Poezia ei este o broderie fină ca spumă de mare, pe marginea acestor trăiri. Condiția să-i prelungești existența este să nu o atingi. Trebuie privită de la distanță, venerată prin empatie. Orice apropiere ar strivi-o, i-ar răpi frumusețea... Poate că prețul plătit este întotdeauna prea mare, testul întotdeauna prea dur. Poate că și inefabilul are o doză de cruzime, pentru ca impune altitudine. Dar poate că există un secret pe care numai Viorica Petrovici îl știe. - Carmelia Leonte
