Legendele florei si ale faunei

O legendă (din latină legenda înseamnă „lucruri de citit") este o povestire fantastică, ce are elemente istorice reale și este transmisă prin viu grai. Legenda este o narațiune populară, în proză sau în versuri, în care se Împletesc realitatea și ficțiunea. Legenda, spre deosebire de basm, este strâns legată de un element-cheie și se concentrează pe un loc, un obiect, un personaj, o poveste, prin care se explică originea unor ființe, a unor plante sau animale, desfășurarea unor momente istorice sau faptele unor eroi etc. Legendele combină fapte reale cu întâmplări imaginare atât cele posibile, cât și pe cele complet ireale. Acestea au servit, de obicei, pentru a explica geneza on producerea unor fenomene sau a unor evenimente. În limbajul comun, termenul a devenit sinonim mitului și se referă la ceva a cărei existență nu a fost niciodată dovedită. Din cuprinsul acestei antologii: „Legenda ciocârliei; „Legenda cucului"; „Legenda privighetori; „Legenda pupezei"; „Legenda ratei; „Povestea vulturului "; „Pițigoiul este ușor de prins"; „Legenda rândunici; ,,De ce nu pot arborii umbla"; „Bradul sau Pomul darunlor"; „Legenda mesteacănului; ,,Legenda plopului tremurător"; „Legenda salciei plângătoare"; „Alunul; „Legenda ariciului"; „Legenda florii de Nu-ma-uită"