Cartea Liberalismul si adversarii sai PDF

Acest volum însumează cercetările autorului din ultimii ani concentrate în principal asupra vechii și inepuizabilei dispute dintre Liberalism și adversarii săi principali, Socialismul și Con-servatorismul, cu diversele lor variante, începând încă din secolul al XVIII-lea și până în prezent. Pornind de la ideea că prăbușirea regimurilor comuniste la sfârșitul secolului XX a fost un eveniment politic de însemnătate istorică mondială și, totodată, un experimentum crucis pentru filosofiile politice actuale, Introducerea oferă o expunere sintetică a „metanarațiunii" confruntării și a dialogului lor la scară globală în deceniile dinainte și după dramaticul an 1989. Partea întâi, alcătuită din cinci capitole: (1) Argumentează că liberalismul clasic și socialismul „real" au instituit în timpul existenței lor două ordini constituționale ireductibil diferite, deși „statele bunăstării" actuale, care au ajuns să redistribuie în jur de jumătate din Produsul lor intern brut, au devenit, vorbind cât se poate de precis, adică matematic, jumătate liberale (sau „capitaliste") și jumătate socialiste; (2) Evocă argumentele principale în favoarea liberalismului formulate încă din secolul al XVIII-lea; (3) Expune retoricile conservatoare moderne și contemporane potrivnice liberalismului; (4) Analizează critic (neo)republicanismul ca alternativa deopotrivă la liberalism și la socialism; (5) Și se încheie cu o analiză cuprinzătoare potrivit căreia eșecul angajamentului constituțional fundamental al socialismului de a asigura bunăstarea generală a societăților în care a guvernat este cauza principală a prăbușirii sale la sfârșitul secolului XX. Partea a doua, alcătuită din șase capitole, este dedicată unor problerne politice actuale de interes larg, precum: (6) Regândirea raporturilor complexe dintre piață și stat în scopul prezervării drep-turilor și libertăților constituționale ale cetățenilor și, deopotrivă, al asigurării bunăstării lor individuale și sociale; (7) Revizuirea constituției economice a democrațiilor liberale actuale; (8) Beneficiile și riscurile guvernării descentralizate; (9) Semnificațiile liberale și socialiste ale datoriei publice; (10) Manifestările „voinței poporului" și realizarea „binelui comun" în democrațiile electo-rale actuale; (11) Dincolo de piete și de state - posibilă „tragedie a bunurilor comune". Partea a treia, alcătuită din patru capitole, prezintă pe larg argumentele pro și contra globalizării, care confruntă liberalismul mai acut decât oricând atât cu vechii săi adversari, socialismul și con-servatorismul, cât și cu cei aparent noi, sub înfățișările „iliberalismului", populismului și protecționismului, expunând pe rând: (12) „Logicile" diferite ale liberalismului și protecționismului; (13) Cauzele și motivațiile nemulțumiților globalizării din Vest și din Est; (14) O apărare a globalizării care a redus sărăcia oamenilor din Est; (15) Problematica Uniunii Europene ca o „constelație postnațională" care înfruntă tensiuni interioare dramatice, econo-mice, demografice, politice și culturale - între „fluxuri și granite", „puteri și contraputeri" în orizontul globalității. Epilogul, alcătuit din două capitole: (16) Descrie „criza" valorilor europene în viziunea unor mari filosofi continentali; și (17) Oferă unele răspunsuri ale filosofiei culturii adresate „provocărilor" actuale ale globalizării. Ideea generală care m-a călăuzit în întreaga expunere poate fi sintetizată prin una dintre aserțiunile cele mai cunoscute ale lui John Rawls din celebra sa A Theory of Justice, considerată un fel de ground zero al filosofiei politice liberale actuale: „Dreptatea este prima virtute a instituțiilor sociale, așa cum adevărul este pentru sistemele de gândire. O teorie, oricât de eleganță și de economică, trebuie respinsă sau revizuită dacă este neadevărată; tot astfel, legile și instituțiile, oricât de eficiente sau de bine orânduite, trebuie reformate sau abolite dacă sunt nedrepte". - Autorul