Libertate si egalitate

Din Cuprins: ◊ Libertate și egalitate ◊ Libertățile în democrațiile liberale ◊ Conștiința libertății și reprezentarea unei societăți bune ◊ Mize filozofice și experiențe de libertate ◊ Refuzul total al societății ca un nou mod de gândire ◊ Libertatea politică și libertatea filozofică ◊ Fericita excepție a societăților libere Pe 4 aprilie 1978, Raymond Aron a ținut la "College de France" ultimul său curs dintr-o lungă carieră de profesor și persoana publică. El analizează aici viitorul democrațiilor liberale, care par să se orienteze spre cea mai bună armonizare posibilă între idealurile de libertate și de egalitate. Raymond Aron își dezvăluie cu această ocazie neliniștea civică care nu l-a părăsit niciodată. Fragment din cartea "Libertate și egalitate" de Raymond Aron "Libertățile politice pot fi rezumate în trei cuvinte: a vota, a protesta, a se aduna. Și aici încă o dată putem să spunem că ne bucurăm acceptabil de aceste libertăți politice. În cea de-a treia categorie sunt libertățile sociale, pe care le numim adeseori drepturi sociale, dar cred că putem la fel de bine să le numim libertați sociale. Aș spune că libertățile sociale sunt cele de care se bucură majoritatea, sau, dacă acest lucru este posibil chiar totalitatea populației, datorită propriilor mijloace sau datorită mijloacelor specifice pe care Statul le furnizează celor care au nevoie de ele: prima intenție de securitate socială era de a dea tuturor mijloacele materiale de a exercita anumite libertăți, cum ar fi libertatea de a primi îngrijiri medicale, sau libertatea de a se instrui. În această categorie a libertăților sociale, există o sub-categorie: libertatea grupărilor. Fie că este vorba despre acțiunea revendicativă a sindicatelor, despre serviciile acordate de comitetele din întreprindere, obiectivul este, pe lângă ameliorarea condițiilor salariaților și diminuarea puterii absolute a conducerii întreprinderii și introducerea în viața întreprinderii a ceva ce ar fi cât mai aproape de aspirațiile democrației. După cum am mai spus (de mai multe ori), una dintre contradicțiile fundamentale ale societăților noastre este aceea că viața profesională nu este organizată după principiile democratice. De aceea libertățile grupărilor, sindicatelor sau comitetelor din întreprinderi atenuează sau îndulcesc ierarhia autoritară care există în marile întreprinderi. Libertatea sindicatelor, adică libertatea indivizilor de a se grupa în sindicate, duce firesc către o rivalitate de putere între conducere și cei ce reprezintă pe angajați. "