Rezumat Limbajul cinematografic in era filmului mut - Silviu Serban
Lucrarea de față se vrea o introducere în studiul limbajului cinematografic luând ca punct de reper filmele „Erei mute”, „laboratorul” în care s-au desfășurat experimentele ce au dus la formarea structurilor sintactice și semantice specifice celei de-a șaptea arte. Treptat, odată cu trecerea de la “cinematograful atracției” la “cinematograful narațiunii”, cineaștii descoperă diversitatea încadraturilor, posibilitatea schimbării unghiului de filmare sau a mișcării camerei de luat vederi, iar ulterior învață să nareze cu ajutorul montajului. Fragment din carte: „Hintertreppe (Leopold Jessner, Paul Leni, 1921) O a treia tendință a cinemaului german de la începutul anilor '20, dezvoltată prin opoziție cu expresionismul, care deși a fost mai puțin vizibilă internațional a lăsat moștenire câteva capodopere, este așa-numitul Kammerspiel (teatru de cameră), un nume datorat Teatrului lui Max Reinhardt. Unul dintre filmele care a contribuit la cristalizarea acestui stil este Hintertreppe (Scara de serviciu), regizat de Leopold Jessner și Paul Leni în 1921. Filmul valorifică la maximum caracteristicile genului cinematografic care ulterior va primi numele de Kammerspielfilm: intriga minimală, distribuție redusă, decoruri limitate. Pentru Siegfried Kracauer (From Caligari to Hitler) Hintertreppe (Scara de serviciu) este „un veritabil exces al simplității". Cele trei personaje fără nume, o servitoare la o pensiune (Henny Porten), iubitul ei (William Dieterle) și un poștaș (Fritz Kortner) sunt parte a unui subiect schematic care se înscrie în cadrul unor decoruri comune, în mod special scara de serviciu, curtea interioară și camera poștașului. „Excesiva simplitate" de la nivelul narațiunii maschează însă, așa cum observa Ellen Risholm (Peripheral Visions: The Hidden Stages of Weimar Cinema), o atenție profundă și transgresivă în ceea ce privește funcționarea spațiului. Acesta nu este un simplu receptacul imobil care primește desfășurarea acțiunii, ci un loc al contestării în care este implicată luptă pentru putere și prezentă. Deși Servitoarea ocupă spațiul pensiunii, el aparține proprietarilor care nu sunt prezenți direct, dar a căror putere este semnalată de clopoțelul care poruncește. Totodată, acțiunea subiectului nu se desfășoară în camerele pe care Servitoarea le curăță, ci în spații marginale. Pe scara de serviciu urcă Poștașul pentru a-i aduce scrisorile Servitoarei, în curtea interioară femeia se întâlnește cu Iubitul ei, în camera sărăcăcioasă a Poștașului își găsește Servitoarea refugiul în lipsa celuilalt. Filmul este construit aproape în întregime fără intertitluri, astfel că logica firavei narațiuni rezultă întrutotul din înlănțuirea secvențelor alcătuite în principal din cadre lungi filmate cu camera fixă.”
Cauți Limbajul cinematografic in era filmului mut în format PDF? Gândește-te la Silviu Serban.
Înainte să descarci un PDF gratis, amintește-ți că Silviu Serban a muncit luni sau ani ca să scrie această carte. Un fișier piratat nu plătește orele de scris, de editare și de rescriere — și lasă autorul fără recompensa pe care o merită pentru munca depusă.
Cel mai bun mod de a susține cultura este să cumperi cartea legal. Verifică varianta PDF — astfel răsplătești munca pe care Silviu Serban a investit-o în Limbajul cinematografic in era filmului mut.