Poemul se propune ca o oglindă în apele căreia, sub suprafața aparent ghețoasă, se agită curenți apocaliptici, dar care pune totuși o iluzorie distanță față de tenebrele și tensiunile propriei interiorități, de vreme ce e dispus să ia seama cum vine adevărul și face o gaură în perete / ne holbam dincolo printr-un ochi magic.
