Lumea in hutong. Jurnalul unui an de ciuma
Mi-as dori sa ramanem noi insine si la sfarsitul acestor saptamani sau luni sau... sper, nu mai mult decat atat, sa fim mai intelepti si mai bine intentionati. Iar cei care au acum in maini destinele comunitatii sa se comporte rational, sa gaseasca solutii simple, sa nu-si pateze mainile cu decizii care sa raneasca inutil si discriminatoriu. Dar ni se prezinta in fata usii doua personaje, cerandu-ne sa le primim in casa. Nu se suporta unul pe altul, asa ca nu e decat o singura optiune. Minciuna se imbraca intotdeauna in haine mai stralucitoare, adevarul e umil, se exprima greu, uneori este cu ochii in pamant. Pe cine credeti ca vom accepta? - Laurentiu Sfintes
