Omul modem crede ca menirea poetului e aceea de a canta cat mai tare si, pe cat posibil, in slujba cuiva: pacifist, feminist, activist, suprarealist sau orice altceva! Dar adevaratul Poet nu poate fi decat "straina voce" care nu-si intrerupe in urechea lui "straina zicere".
De aceea urechea mea poetica imi spune ca George V. Precup se lasa-n voia poeziei dintotdeauna, "straina voce".
"Se crapa de minte./ Prin aer ciudate meduze si ferigi cu gustul de zinc./ Suntem de\'o culoare cu singuratatea, catifea si manusa.//Respira\'ne, Doamne, dupa ce ne\'ai scuipat, sporindu\'ne iar." - Nora Iuga
