„Manual de intelepciune” este cea mai citita carte de filosofie din spatiul Europei Centrale si de Est. Urmand o logica stricta si supla in acelasi timp, J.-M. Bochenski demonstreaza ca merita sa facem eforturi pentru a trai o viata indelungata si fericita, chiar daca „desertaciunea desertaciunilor, toate sunt desertaciune".
„Manual de intelepciune” este un ghid existential de maxima utilitate indeosebi pentru cei care tintesc ca, in lupta vietii, sa se prenumere printre invingatori.
Fragment din cartea: Manual de intelepciune editia a 5-a de Joseph-Maria Bochenski
"8. Traieste pentru opera ta.
Acest principiu adeseori ignorat azi se justifica in felul urmator. Cine este orientat inspre obiect, inspre misiunea sa, are un sens in viata, in timp ce, daca nu se gandeste decat la sine, el risca sa piarda acest sens. Iata de ce oamenii care traiesc in conditii dificile, obligati sa se gandeasca la hrana, rar pierd sensul vietii, fenomen mult mai frecvent la bogati. Iata de ce natiunile bogate au cel mai mare procent de sinucideri.
Principiul obiectivitatii nu contrazice prima lege a inlelepciunii, conform careia trebuie sa actionam in favoarea propriei noastre vieti si a propriei noastre fericiri. Caci acest scop nu poate fi atins prin examene de constiinta, prin gandirea constanta la dificultati si suferinte, prin egocentrism. Dimpotriva, pentru a-1 atinge este necesar sa fii orientat inspre sarcinile care se cer implinite. Viata umana seamana muncii strungarului. Scopul acestuia este de a produce, de pilda, o coloana. Dar strungul sau degajeaza in mod secundar caldura. La fel se intampla si in viata, unde, incercand sa indeplinim o sarcina obiectiva, obtinem satisfactia, ca efect secundar. Dimpotriva, cel ce se gandeste la aceasta satisfactie, la fericirea sa ca scop, nu o va obtine.
Una dintre consecintele acestui precept este regula muncii de calitate:
8.1. Fa tot ceea ce faci cat mai bine.
Un principiu inrudit cu preceptul obiectivitatii este cel al atitudinii naturaliste:
8.2. Priveste-te pe tine pe oameni si lumea cu ochiul naturalistului.
Am putea numi acest precept: „principiul antiumanist". In ochii umanistului, urmat de multime, realitatea se imparte in doua zone esential diferite: zona naturii si cea a omului. Din aceasta perspectiva, trebuie sa te privesti pe tine insuti si pe ceilalti oameni altfel decat privesti obiectele naturale. Dar aceasta atitudine este cauza multor nenorociri. Viata ar fi mai putin penibila daca oamenii ar vrea sa se priveasca cu ochiul naturalistului, asa cum cere preceptul nostru. "
