Maria Golban Somlea. Folclor Nepieritor

Maria Golban Șomlea este deja cunoscută în lumea artistică pentru reflecțiile sale asupra tradițiilor țărănești prezentate în lucrările și articolele din publicații și volume colective și, în primul rând, cu privire la portul popular tradițional din Transilvania. Sinteza aceasta, dincolo de încadrarea într-o teorie etnologică sau în alta, are punctul de rezistență în materialul documentar cules dintr-un areal care, geografic, se numește Nordul Transilvaniei. Voi aminti aici două lucrări de referință: „Portul tradițional românesc din Bistrița-Năsăud” și „Portul românesc și maghiar din județul Cluj. Interferențe culturale”, alături de numeroase articole de specialitate publicate în volume, reviste, ziare. Cartea de față este structurată după o anumită concepție, mai riguroasă, prin comparație cu altele de aceeași factură, în așa fel încât să dea posibilitatea de a fi citită și pe capitolele care o alcătuiesc, deci, nu neapărat sub forma sa integrală, în funcție de timpul și de interesul pentru o temă sau alta a celui care îi deschide copertele. Fragment carte: Maria Golban Șomlea – Un om frumos! După cum se știe, nu trebuie să bei tot vinul din butoi, ca să-ți dai seama că e bun. Ba chiar e și riscul că, bându-l pe tot, să nu mai fii în stare să faci niciun fel de apreciere. Pe Măria Golban Șomlea, am cunoscut-o prima oară în circumstanțe administrative, în perioada în care era director al Direcției Județene pentru Cultura Cluj. La prima vedere, era deosebită de mulți alți colegi, reuniți să dezbatem noi problemele instituțiilor noastre. Nu mi-a trebuit mult ca să-mi dau seama care e prețul ei! În primul rând, e o femeie foarte frumoasă! În răutățile lor, bărbații nu dau prea mult pe inteligența femeilor frumoase, ba chiar afi rmă că sunt cu mult mai frumoase, dacă țin gura închisă. Când însă Maria Golban Șomlea deschide gura îți dai seama cât de frumoasă devine, cât de strălucitoare prin fi resc, inteligență. Ce consolidează însă statutul Mariei Golban Șomlea, în preocupările ei culturale, este interesul pentru trecut, pentru moștenirea etnofolclorică. Într-un astfel de teritoriu, Măria Golban Șomlea este „la ea acasă” și își poate pune în valoare toate calitățile: vocea caldă, dar reverberanță, patosul muzicii ei. Disponibilitățile personalității ei sunt însă multiple, în orizontul cultural pe care îl slujește: ea nu e un cântăreț de muzică populară oarecare, ea e și specialist în etnologie, pe care o slujește cu aceeași pasiune ca și muzica. Măria Golban Șomlea e, cum se zice, un om frumos! Nu se poate să nu îndrăgești un astfel de om, să-i fi i alături, și de departe, în ceea ce face în așa fel încât nu doar să nu ne piară neamul, urmă, ci și să ne putem mândri cu zestrea pe care o avem, din veac în veac! Nicolae Băciuț, scriitor, director al Direcției Județene pentru Cultura Mureș