La Academia Avery, o prestigioasă scoală-internat de tradiție britanică din Noua Anglie, directorului îi parvine o înregistrare video - un dezastru într-un pachet mic. Mai șocante decât actele sexuale înregistrate pe bandă sunt vârstele elevilor: una dintre fete nu are decât paisprezece ani. Adevărata cutie a Pandorei, banda video dezlănțuie la nivelul micii comunități a școlii o furtună de vinovăție și învinovățiri. Cei implicați, mături și adolescenți, încep să vorbească și să relateze evenimentele din acea noapte și din perioada care a urmat. Mike Bordwin, directorul școlii, se străduiește să controleze scandalul înainte ca acesta să distrugă școală.
Silas Quinney, un băiat din orășel, pe care comunitatea locală îl place, se lupta din greu cu consecințele enorme ale greșelilor sale. Anna, mama lui, se confruntă cu propriile ei tentații interzise. Iar Sienna, o tânără femeie cu prezent enigmatic și viitor problematic, încearcă să-și uite trecutul. În ciuda celor pe care le relevă, înregistrarea video mai mult provoacă întrebări decât oferă răspunsuri.
Cum de s-a întâmplat așa ceva? Cine este de vină? Și vor distruge greșelile unui singur moment de rătăcire viitorul tuturor celor implicați?
Pe măsură ce corul vocilor se înălță în crescendo, el relevă surprinzătorul adevăr al celor întâmplate în acea noapte și felul în care vor fi transformate pentru totdeauna viețile atinse de aceste evenimente.
Scriind cu un ritm și o intensitate ce depășesc și cele mai bune lucrări ale sale de până acum, Anita Shreve ne prezintă o dramă emoțională acaparatoare, cu impactul unui roman de suspans. Nimeni nu explorează cu mai multă forță decât ea nevoile și fricile care aruncă oameni obișnuiți în dileme insuportabile sau felul în care cele mai bune intenții ale noastre ne pot împinge în cele mai cumplite rătăciri.
EFECTUL FLUTURELUI
Sunteţi familiari cu teoria haosului? Ea ne spune că micile modificări ale datelor iniţiale dintr-un sistem pot produce stări finale ale sistemului foarte diferite. Ideea i-a aparţinut meteorologului american Edward Lorenz şi a fost popularizată prin formularea care a ajuns să fie cunoscută sub numele de “butterfly effect”. Conform acesteia se spune că un fluture bătând din aripi în Europa poate declanşa o adevărată tornadă în Pacific. Lecţia acestei teorii este că adesea cele mai mărunte şi banale acţiuni pot declanşa, într-un timp scurt, adevărate catastrofe, moment în care se dezvăluie puternicele (deşi uneori invizibilele) legături cauzale complexe care ţineau laolaltă elementele acelui sistem.
În acest sens, romanul Anitei Shreve poate fi privit ca un fel de aplicăţie literară a teoriei haosului. Modificările datelor iniţiale sunt atât de mici în comparăţie cu stările finale dezastruoase care transpar de-a lungul romanului. Mai precis, o cutie de bere în plus, un articol vestimentar în minus, o cameră de filmat pusă prea la vedere sunt elementele care vor conduce la ceea ce Mike, unul din personajele centrale ale romanului, va remarca a fi drept un adevărat carnagiu: un deces, două oportunităţi de viitor ratate, două divorţuri, o căsnicie golită, două mame devastate, familii care nu-şi mai vorbeau, o şcoală pe linie moartă, un oraş dezbinat. O singură noapte, o singură oră, câteva miligrame de alcool în plus pot face ca vieţi întregi să o ia în direcţîi la care nu te-ai aştepta niciodată. Romanul lui Shreve explorează felul în care un singur moment de iresponsabilitate poate arunca o comunitate întreagă într-o spirală infernală.
La Academia Avery din Vermont reputăţia este esenţială (ca la orice liceu particular din SUA). Ea atrage finanţatori şi tot ea atrage elevi de calitate (fie că excelează la matematică sau la baschet) cu perspectivă urmării unor colegii cel puţîn la fel de prestigioase. Cu toate că există reguli destul de stricte şi elevii sunt ocupăţi cu activităţile şcolare, petrecerile şi consumul de alcool îşi fac loc din când în când în dormitoarele de la Avery. Când una din aceste petreceri se prelungeşte într-o adevărată orgie sexuală înregistrată pe o cameră video, bomba cu ceas îşi porneşte cronometrul şi explodează atunci când caseta ajunge în mâinile directorului. Încercând să ascundă evenimentul de ochii conservatori şi necruţători de dincolo de porţile Academiei Avery, Mike se trezeşte în faţa unui adevărat scandal, când opinia publică află de cele întâmplate. Căci protagonista scenelor fierbinţi nu are decât 14 ani şi ştie să-şi joace cartea defensivă cu abilitate. Deşi imaginile de pe înregistrare nu par să confirme asta, ea pretinde că ar fi fost violată iar legislaţia statului Vermont este oricum în favoarea ei: orice act sexual cu o minoră este incriminat drept infracţiune. Dar cine este victima şi cine sunt vinovaţii? Vorbim de un caz clasic în care câţiva băieţi exploatează naivitatea unei fete, o îmbată şi apoi profită de ea cu neruşinare? Desfăşurarea mărturiilor protagonişților şi a tuturor celor implicăţi în scandal vor nuanţa şi vor răsturnă aparenţele: de fapt, presupusă victimă are cel mai puţîn de suferit de pe urma acestui incident şi nu e nici pe departe atât de inocentă pe cât pretinde. În schimb, băieţîi vor avea de suferit, atât în urmă confruntării cu legea, cât şi de pe urmă confruntării cu propriile familii. Iar tragedia este că momentul de rătăcire, gestul renunţării la responsabilitate a cel puţîn unuia dintre ei a fost provocat de un eveniment de care directorul liceului Avery nu este străîn.
Scandalul sexual va sta la baza unor transformări profunde ale întregii comunităţi, reputăţii pătate pentru totdeauna, decăderea academiei Avery, demisii, reforme instituţionale, destine promiţătoare distruse şi întrebarea mereu acută: cine este de vină? Elevii care ştiau că trebuiau să părăsească încăperea când fata a renunţat la bluza pe care o avea pe ea? Directorul care nu ar fi trebui să muşamalizeze incidentul? Presă care a relatat cele întâmplate dintr-o perspectivă părținitoare inconştientă? Viaţa continuă însă pentru o parte din protagonişti şi fără un răspuns clar, fără o consolare. Ba chiar, unul din băieţîi implicăţi în incident vă reuşi să întrevadă şi avantajele pe care turnura neaşteptată a destinului i le-a rezervat.
Anita Shreve scrie un roman pe mai multe voci şi din mai multe perspective care oglindesc acelaşi eveniment şi urmările sale. “Mărturia” se prezintă oarecum ca un documentar care nu a mai ajuns în postproducţie, ale cărui bucăţi au fost lipite brut şi oarecum aleator unele de altele, o serie de confesiuni sau declarăţii ale tuturor celor care au avut legătură cu evenimentul (şi veţi remarcă faptul că e vorba de mai mult de 15 personaje), fie că au jucat un rol decisiv, fie că au fost martori fără voie pentru câteva minute. Construcţia aminteşte desigur, printre altele, de William Faulkner şi romanul său “As I Lay Dying”, prin tehnica narativă multiperspectivală, segmentată pe capitole. Fără să fie însă la fel de complex şi aplecându-se mai mult asupra explorării emoţiilor protagoniştilor “Mărturia” rămâne un roman interesant, o medităţie asupra fragilităţii existenţelor, asupra conexiunilor cauzale bizare şi insesizabile prin care suntem legaţi şi mai ales asupra impactului pe care îl poate avea o cât de măruntă renunţare la responsabilitaea acţiunilor noastre.
MĂRTURIA – Anită Shreve – Editura All, 2010
Sever Gulea pentru blog.libris.ro
