Matematica in 30 de secunde

Matematică în 30 de secunde. Cele mai relevante 50 de teorii din matematică, fiecare explicată într-o jumătate de minut Ultima teoremă a lui Fermat, numărul pi, șirul lui Fibonacci și triunghiul lui Pascal? Desigur, știi ce înseamnă toate acestea. Adică ai auzit de ele. Dar ți-ai putea uimi invitații la o petrecere explicându-le cum a fost demonstrată, în sfîrșit, teorema lui Fermat? Și ai putea să-ți împărtășești cunoștințele remarcabile despre pi, la deșert?  Matematică în 30 de secunde este aici pentru a-ți îmbogăți cunoștințele din domeniu, reducând până și cele mai complexe teorii matematice la două pagini, circa 300 de cuvinte și o ilustrație. Indiferent că vrei să înțelegi diferențele esențiale dintre o exponențială și un logaritm sau de ce există niveluri diferite ale infinitului, această carte va aprinde o scânteie în mintea celor cărora matematică li s-a părut mereu o materie imposibilă. Însoțită de reprezentări grafice ingenioase, cartea include și minibiografii ale celor mai de seamă gânditori din istoria calculelor matematice. Citește-o și vei descoperi că matematica poate fi cu adevărat un domeniu magic, nu o materie care-ți blochează mintea.    Editorul Richard Brown este director de studii universitare la Catedra de matematică a Universității Johns Hopkins din Baltimore, Maryland. Studiază modul în care studenții parcurg trecerea dificilă de la matematica de gimnaziu și liceu la cea de nivel universitar.  Autori: Richard Brown, Richard Elwes, Robert Fathauer, John Haigh, David Perry, Jamie Pommersheim   Fragment din cartea "Matematică în 30 de secunde" de Richard Brown, Richard Elwes, Robert Fathauer "INFINIT Matematică în 30 de secunde   Faptul că numerele naturale sunt infinite (nu se termină niciodată) este ușor de observat. Chiar dacă ai declara orice număr ca fiind cel mai mare, tot vei găsi unul cu o unitate mai mare decât el. Iar faptul că există un număr infinit de numere între 0 și 1 este de asemenea adevărat, dar ceva mai dificil de explicat. Conceptul de infinit i-a fascinat pe matematicieni de milenii. Filosoful stoic grec Zeno a studiat ideea printr-o serie de paradoxuri. Cel mai faimos postula că mișcarea este imposibilă, de vreme ce, pentru a ajunge de la un punct Ă la un punct B, trebuie să treci printr-un număr infinit de puncte intermediare, fiind nevoie de un timp pozitiv pentru a ajunge de la unul la altul și, cum un număr infinit de numere pozitive trebuie să se adauge la infinit, nu poți ajunge nicăieri într-un timp finit. Știm acum unde a greșit Zeno (un număr infinit de numere pozitive poate avea o sumă finită!), dar ideea lui a provocat multe dezbateri. Astăzi, ideea centrală de la baza calculelor matematice implică infinitul. Ratele medii de schimbare folosind o succesiune infinită de intervale de timp mici, pozitive (le numim „infinitezimale") ne ajută să definim rata instantanee de schimbare. Procedeul funcționează ca vitezometrul care înregistrează viteza autovehiculului respectiv înregistrând distanța parcursă de-a lungul unui foarte mic interval de timp pozitiv. Fără infinit, poate chiar n-am putea merge nicăieri!"