O pictoriță vizionară, de înaltă spiritualitate ortodoxă, Olga Greceanu (1890-1978) a fost una dintre cele mai apreciate artiste din perioada interbelică. Pe lângă expozițiile din țară și din străinătate, unde s‑a făcut deosebit de apreciată, prin stilul său neobizantin, Olga Greceanu a pictat biserici, a întocmit un monumental Dicționar creștin ortodox, dăruit in manuscris Patriarhiei Române, a scris cărți de artă și de meditații profund religioase. A fost o fervență participantă a „Rugului Aprins”, fiind o apropiată a arhimandritului Benedict Ghius, căruia i‑a încredințat spre păstrare manuscrisele pe teme biblice. A fost singura femeie care a predicat în biserică cu aprobarea Patriarhului Justinian Marina. Cum se explică faptul că astăzi marele public și în special tineretul nu știu aproape nimic despre o creatoare cu o activitate atât de importantă, de la dispariția căreia s‑au împlinit în 2008 doar trei decenii? Încă din timpul vieții ei, pe măsură ce se instala dominația comunistă, Olga Greceanu era împinsă la marginea societății, socotită indezirabilă atât prin origine, cât mai ales prin propaganda religioasă deschisă pe care o făcea. Nu a mai fost pomenită în cărțile de istoria artei, volumele scrise de ea au fost dosite, picturile din instituțiile publice – acoperite cu var, iar la conacul ei din comuna Bălteni, județul Dâmbovița, pereții pictați de ea au fost dărâmați, iar cărțile, arse. Și astfel asupra Olgăi Greceanu s‑a așternut uitarea. Manuscrisele predicilor, ascunse până azi, sunt puse acum pentru prima oară la dispoziția cititorilor, înlesnind reconstituirea comunicării orale, care este efemera. Volumul de față aduce la lumină puterea neobișnuită și talentul Olgăi Greceanu de a interpreta în chip tulburător modern mesajul divin cuprins în Evanghelii.
