Mehrab

    „El posedă un suflet de apă și o gândire albastră celestă, adăpându-se de la izvorul pur al existenței nesfârșite. E un om care a înotat câteva scurte clipe în "apele prieteniei", s-a rugat la "Kaaba apei", a lăsat câteva urme pe oceanul vieții, apoi a traversat cu pasiune apă și oglindă, în sfârșit, a plecat să întâlnească neantul absolut.” - Puran Farrokhzad     Fragment din volumul de poezii "Mehrab" de Sohrab Sepehri:     “Zori  Departe,  o lebădă se trezește în afara timpului,  albele aripi și le spală în pulberea albastră.  Gura răului  se umple de murmure în patu-i argintat.  Umbra și lumina se încrucișează.  Poticnindu-se în recolta de fum,  licuriciul strălucește cu nimb de flacără albă.  Își deschide mlaștina ochii uzi  în delicatul pas de dans al stufărișului.  O traiectorie de lumină se deslușește peste întuneric,  parcă ar arde pe abanos aurul alb.  Zidul de umbre se prăbușește.  Departe,  mâna privirii înalță un castel viu  de marmură albă.”