Pentru Gisele Vanhese, Meridianul balcanic este tocmai "acest loc fantasmatic ale cărui vestigii sunt păstrate în texte ca într-un palimpsest", îmbinând "cele mai vaste tărâmuri cu o spiritualitate unică", adică un cerc traversând inima Europei pentru a reuni regiuni cu o istorie comună, cu o literatură și un folclor similare și care se întinde, astăzi, din Albania până în Calabria și Sicilia. Din interiorul cercului astfel descris, autoarea distinge mai multe mituri/imagini de interes pentru cultura occidentală, cărora le consacră pagini substanțiale. Dintre acestea, îi reține atenția în mod deosebit tema folclorică a Fratelui-strigoi, generând un veritabil nucleu mitic îndeosebi în România și Albania, dar și în rescrierile demarând din prima jumătate a secolului al XIX-lea și care au făcut, apoi, epocă în modernism și postmodernism, la scriitori precum Lucian Blaga, Ismail Kadare, Besnik Mustafaj, Marguerite Yourcenar și Felicia Mihali. Nu rămâne, în finalul lucrării, fără ecouri nici imaginea Orientului: comparatistul stabilește similitudinile și diferențele fundamentale, așa cum apar ele în lumina unor poeme precum Les Orientales de Victor Hugo și Florile Bosforului de Dimitrie Bolintineanu. - Livia IACOB Din Cuprins: • Imagini, simboluri și arhetipuri în legenda balcanică a Fratelui-strigoi • Legenda Fratelui-strigoi și Înviere de Lucian Blaga • Între număr și noapte. Ura me tri harqe de Ismăïl Kadare • Un Orient mai profund. Albania în poezia lui Dimitrie Bolintineanu • Lamartine, De Radă și Calabria
