Miss Edison, profesoara noastra aiurita

    Oskar și Emma ar putea fi cei mai buni prieteni, dacă n-ar exista o problemă destul de mare: Emma este invizibilă! De vină este ciudată Miss Edison, care nu le e doar profesoara de engleză celor doi, ci și o inventatoare genială și trăsnită.     Ultima ei idee – un scaner de invizibilitate prin raza căruia a trecut accidental colega de clasa a lui Oskar, Emma. Din păcate însă, cea mai importantă piesă a scanerului s-a defectat, iar Oskar trebuie să se grăbească să o repare, altfel Emma va rămâne invizibilă pentru totdeauna. Încercând să își depășească problemele personale, Oskar trebuie să facă tot ce îi stă în putere pentru a o salva pe Emma.     Fragment din volumul "Miss Edison, profesoara noastră aiurită" de Irene Zimmermann:     “Se opri o clipă în ușă, de parcă ar fi ezitat să intre în clasă. Altminteri, radia ca întotdeauna atunci când îi salută.     - Good morning, Miss Edison! răsună răspunsul.     Salutul elevilor nu părea prea entuziast. Bătăile inimii lui Oskar se normalizară încetul cu încetul. Un lucru era sigur: Miss Edison nu fusese răpită. Se temea ca nu cumva să-și trădeze emoția, dar nimeni nu-i dădu atenție. Toți o priveau fix pe Miss Edison, care ținea în mână un snop de foi. Câțiva intuiau ce avea să urmeze, pentru că se auzi un murmur nemulțumit. Miss Edison, care continua să surâdă, îi dădu pachetul lui Daniel, care stătea lângă ușă.     - Astăzi vom da testul. Să nu spuneți că nu știați, pentru că l-am anunțat dinainte. Aș vrea să văd ce cunoștințe v-au mai rămas după vacanță, spuse ea.     Furtuna de proteste se iscă într-o clipă. Tobias bătea toba cu ambii pumni pe pupitru.     - Așa ceva nu se poate! Vocea lui oscilă. În prima zi de după vacanță nu aveți voie să ne dați niciun fel de test! Vă spun tatălui meu, iar el cunoaște un avocat!     Miss Edison nu păru impresionată. Zâmbetul ei radios se transformase între timp într-un zâmbet firav, iar ea își privi ceasul de la mână.     - Aveți douăzeci de minute. Încă un sfat: nu mai protestați. Nu faceți decât să vă reduceți din timpul de lucru.     Explozia de proteste se potoli la fel de repede cum se iscase. La rândul lui, Oskar se simțea mai bine. Asta avea de-a face pe de o parte cu testul, în care răspunsurile corecte trebuiau bifate, așa cum constată el ușurat. Așa avea măcar o șansă cât de mică să nimerească pătrățelul corect. În principal însă, relaxarea lui se datora faptului că Miss Edison părea să fie chiar acea Miss Edison pe care o știa de la lecțiile de limbă engleză. Părul ei roșcat era împletit într-o coadă groasă și, ca de obicei, purta un costum cu sacou și pantaloni - în acea zi de culoare gri - precum și un pulover alb, cu guler rulat. Broșa ei îl irita însă pe Oskar.”