Munca binecuvântată. Cariera, succesul și credința Succesul (și tocmai către el tinde atât omul credincios, cât și cel necredincios, și în sfera pământească, și în cea cerească) – nu este o cale de mijloc, ci o coincidență între scop și rezultat. Societatea propune criteriile sale în ceea ce privește succesul. De exemplu, se spune: "Rău este acel soldat care nu vrea să devină general" – dar este destul de clar că cei mai mulți dintre soldați nu urmăresc deloc să devină generali și mulți dintre ei, fiind soldați de rând, își stabilesc ca obiectiv: să obțină gradul de fruntaș. Pe lângă criteriile exterioare, există și părerile lăuntrice ale omului cu privire la succes și armoniadintre ele ajută la formarea obiectivelor în viață. Astfel, în mod conștient sau inconștient omul își stabilește obiective și tinde să le realizeze. Dacă totul se aranjează sau iese chiar mai bine decât și-a dorit el, omul își spune în sinea sa că a dobândit succes și tot așa spune despre el și societatea. Dar mai există o unitate de măsură, care este cea mai importantă: pentru omul credincios este necesar ca obiectivele sale să coincidă cu Pronia lui Dumnezeu. - Protoiereu Maxim Pervozvanski Autori: Protoiereu Andrei Lorgus, Protoiereu Maxim Pervozvanski, Vladimir Luceaninov.
