Cand te simti provocat astfel de niste dusmani, pe care de doua ori i-ai respins, e oare de mirare ca proiectele reale, care nu urmeaza de obicei decat de la distanta o fantezie netarmurita, incep de la sine sa se infiripe? Autorul Emil Ludwig (1881-1948) a fost jurnalist si corespondent si a intervievat mai multe figuri politice substantiale ale vremii sale, printre care Stralin, Musollini, Ataturk si Masaryk, intemeietorul Cehoslovaciei. Intentia sa a fost de a transmite viata poersonajului, asa cum a fost. La un moment dat el spune: "A cauta radacinile, faptele si suferintele sale, fanteziile si calculele sale, a explica rezolvarile, ca fiind emise din starile de spirit ale inimii lui - dezvaluirea acestui mare lant de afecte, constituie mijlocul si sfarsitul portretului". Cartea de fata a trecut de 100 de ani de la prima aparitie, dar isi continua prezenta remarcabila in literatura clasica napoleoniana, si inca nu a ajuns sa fie depasita, datorita prezentarii sale unice. Scriind la timpul prezent, Ludwig aduce la viata caracterul subiectului sau mai biune decat oricare biografie a lui Napoleon. Lucrarea sa este impartita in cinci parti, fiecare parte incepand cu un splendidi citat din Goethe, pentru care autorul a avut o imensa admiratie.
