Ne despartim sau ramanem impreuna? ed.2

Te simți apreciat în relația pe care o ai? Împărțirea sarcinilor ți se pare corectă? Cine hotărăște? Cum comunicați între voi? Aveți încredere unul în celălalt? Robert Neuburger îți propune un ghid al cuplurilor, abordând probleme că alegerea locuinței, gestiunea banilor, sexualitatea, comunicarea în cuplu, iubirea și stima de sine. Conceput pentru a fi folosit în mod regulat, acest ghid te va ajuta să găsești cuvintele potrivite pentru a pune întrebări și a fi înțeles de către partener. Deseori e posibil să eviți despărțirea punând întrebările cele mai simple… Fragment: " Ce preferați: partenerul său relația de cuplu? La acest nivel, cuplul trebuie să răspundă la o ultimă întrebare ce se referă la importanța relativă care este acordată celor două dimensiuni constitutive ale cuplului: dimensiunea relațională, dragostea față de celălalt și dimensiunea de apartenență, dragostea față de cuplu. Experiența arată că, dacă di-mensiunea relațională se dovedește a fi primordială în primele etape ale vieții de cuplu, de multe ori dimensiunea de apar-tenentă, dragostea față de cuplu capătă întâietate în fața iubi-rii pentru partener. Astfel, o femeie părăsită ar putea să exclă-me: „Ce ciudat! Nu-mi lipsește și, cu toate acestea, sufăr!". Efectiv, ceea ce îi lipsea era cuplul, apartenența la un cuplu închegat, adevărat cămin ocrotitor... De aici și întrebarea: „Ce puneți pe primul plan, dragostea pentru partener sau dragostea pentru cuplu, relația cu celălalt sau casa-cuplu?" Partenerul tău ce ar răspunde? Chestiunea care se ridică privește locul ocupat de către cele două dimensiuni în cuplu. Adesea se stabilește un fel de echilibru, dragostea față de celălalt justificând existența și păstrarea casei-cuplu, iar casa-cuplu susținând și justificând urmărirea interesului relațional pe care îl purtam celuilalt. Alteori, dimpotrivă, bilanțul înclină net în favoarea uneia din cele două dimensiuni. Asta poate corespunde unei alegeri liber consimțite de cei doi parteneri — astfel, când un cuplu hotărăște să păstreze un maximum de autonomie pentru fie-care, fără să sacrifice viața relațională sau, invers, unor cupluri care aleg să creeze în special o casă-cuplu cu scopul de a întemeia o familie, de exemplu, dacă asta își doresc.  Dezechilibrul poate fi și semnul unui derapaj care trebuie sesizat la timp. Cuplul se poate goli de orice conținut afectiv. Un exemplu: Marie își vede cuplul „ca pe o asociație. Soțul meu este mai presus de orice o persoană cu care pot să stau de vorbă, pe care pot conta, cu care pot găsi soluția la anumite probleme, cu care pot duce la bun sfârșit diferite sarcini...". Cuplul poate deveni, totodată, un ansamblu virtual, prin ab-sența unor indicatori precum solidaritatea sau capacitatea de a urmări proiecte comune. Într-un bilanț, e important, așadar, să se identifice elemen-tul dominant, pornind de la dimensiunea relației cu celălalt (dragostea față de celălalt) sau de la relația cu propriul cuplu, luat ca grup de apartenența (dragostea față de casa-cuplu). Cum am putea proceda? "