Neuroimunitatea

Cum să ne menținem creierul tânăr și sănătos cu această știință revoluționară. O nouă speranță pentru tratarea bolilor și leziunilor cerebrale și pentru menținerea sănătății creierului, chiar și la o vârstă înaintată   În trecut, creierul era considerat un organ autonom, independent și complet separat de sistemul imunitar al organismului. Dar în ultimii 20 de ani, neuroimunologul Michal Schwartz, împreună cu echipa ei de cercetători, nu doar că a răsturnat această concepție eronată, dar a pus în lumină o nouă înțelegere revoluționară a sănătății cerebrale. În această carte, Schwartz descrie drumul anevoios care a dus la descoperirea conexiunilor dintre sistemul imunitar și creier. De asemenea, explică importanța acestor descoperiri pentru viitoarele tratamente ale tulburărilor cerebrale, leziunilor coloanei vertebrale, glaucomului, depresiei și altor afecțiuni, cum ar fi îmbătrânirea creierului și bolile Alzheimer și Parkinson. Adresându-se publicului larg, autoarele au inclus și o utilă introducere în neuroimunologie pentru a explica termenii științifici și conceptele discutate. Cercetătorii, medicii, studenții la medicină și toți cititorii interesați de funcția cerebrală și relația ei cu sistemul imunitar vor găsi în această carte o sursă de informare valoroasă.   „Michal Schwartz este un lider științific care nu se teme să conteste dogmele. Cartea ei aduce în prim-plan un domeniu important și fascinant al biologiei, extrem de relevant pentru numeroase aspecte ale sănătății umane." – Prof. Dame Nancy Rothwell, University of Manchester "Profesorul Schwartz și echipa ei de cercetători au abordat într-o manieră cu totul nouă relația dintre sistemul nervos și sistemul imunitar, oferind informații și perspective noi în neuroimunologie." — Pablo Villoslada, Institut d'Investigacions Biomediques August Pi i Sunyer „Dr. Schwartz a scris o carte convingătoare despre cercetările ei privind legătura dintre creier și sistemul imunitar, contribuind în mod esențial la progrese remarcabile în multe domenii ale medicinei." — C. Jane Welsh, Texas A&M University   Michal Schwartz este profesor de neuroimunologie la facultatea de neurobiologie din cadrul Institutului de Știință Weizmann din Rehovot, Israel. Pentru cercetările ei de pionierat a primit numeroase premii și de curând a fost aleasă președinte al Societății Internaționale de Neuroimunologie. Anat London, fosta doctorandă a profesorului Schwartz, este autor științific la Institutul Weizmann și colaborator pe probleme de proprietate intelectuală al companiei Foamix Pharmaceuticals din Israel.      Fragment din volumul "Neuroimunitatea" de Michael Schwartz, Anat London:       „Răspunsul imunitar la stresul acut     Întâlnim adesea clișeul folosit în îngrijirea sănătății potrivit căruia te simți rău și te îmbolnăvești din cauza stresului. Deși stresul continuu este unul dintre cei mai mari inamici, stresul de scurtă durată poate, dimpotrivă, să ne întărească imunitatea, să ne reducă temerile și să ne ajute să ne optimizăm performanțele fizice și mentale atât timp cât nu durează prea mult. Așa încât, dacă vom înțelege cum ne ajută sistemul imunitar să învingem consecințele stresului acut, vom ști mai bine în ce mod subminează stresul cronic activitatea sistemului imunitar și cum duce, în cele din urmă, la depresie. În acest proces, ar trebui să descoperim cum să modificăm activitatea imunitară ca modalitate de a trata depresia.     Îmi amintesc o experiență personală pe care le-o împărtășesc studenților mei când le predau ca să le arăt că stresul este un mecanism pozitiv. În ziua în care trebuia să-mi susțin prelegerea de apărare a postului meu la Institutul Weizmann, cu cinci minute înainte de eveniment, m-am dus la toaleta de la subsolul clădirii noastre în loc să merg la toaleta departamentului nostru, care se afla la etajul al IV-lea. Am rămas blocată înăuntru; nu mai reușeam să descui ușa înțepenită. Fără să stau pe gânduri, m-am cățărat pe clanță și am sărit peste ușă prin spațiul mic dintre ușă și tavan. Ar fi fost absolut imposibil să reușesc o asemenea ispravă fără influxul brusc de adrenalină provocat de stresul resimțit!     Deși punem adesea pe seama stresului instalarea unor boli devastatoare pornind de la convingerea că stresul ne suprimă sistemul imunitar, în realitate, stresul de scurtă durată ne poate întări imunitatea. Firdaus Dhabhar și Bruce McEwen au fost primii care au arătat că stresorii de scurtă durată activează celulele imune, convocându-le în zonele esențiale sau vulnerabile unde încep să acționeze. Stresul de scurtă durată care mobilizează și redistribuie celulele imune în organism poate să accelereze vindecarea postoperatorie și să întărească efectele terapiilor anticancer sau ale vaccinărilor. De fapt, Dhabhar a recunoscut în prelegerea TED pe care a susținut-o în 2013 că, înainte de a-i duce la vaccinare, se hârjonește cu copiii lui pe terenul de joacă pentru a le declanșa răspunsul lupta sau fugi, activându-le astfel sistemele imunitare.     Întărirea tranzitorie a sistemului imunitar sub acțiunea stresului acut are logica din perspectiva evoluționistă. Revenind la exemplul cu zebra, ce rost ar avea să lăsăm zebra să se confrunte cu stresorul ei (să scape de leu) dacă după aceea ar rămâne cu un sistem imunitar deficitar, incapabil s-o ajute la repararea rănilor căpătate în urma fugii? Aplicând același raționament, am speculat că, pe lângă funcția recunoscută de protejare de infecții, sistemul imunitar ajută de asemenea zebră să-și restabilească echilibrul chimic al creierului, permițându-i să reacționeze corespunzător și să facă distincția proporțională dintre o amenințare reală și una imaginară când se va confrunta cu următorul eveniment stresant. Astfel, zebra noastră ar fi pregătită să fugă de următorul leu înfometat, dar în același timp ar evita să-și irosească energia fugind de un leu care doarme.”