E cu putință ca un studiu despre Constantin Noica – unul care se respectă și vrea să fie respectat – să fie scris de un literat? Noica are la noi statutul filosofului tare (faptul se explică poate tocmai prin absența unei filosofii țari în spațiul cultural românesc) și, în plus, a cam dezavuat literatura, considerînd-o cumva frivolă. Poate chiar pe scriitori. Prin urmare, sînt toate datele ca acest fapt să pară cel puțin riscant. Dacă nu o insolență. Doar că Dorin Popescu, autorul cărții, deși absolvent de studii filologice, nu e numai ceea ce se numește îndeobște prin literat; pe de altă parte, din confruntarea cu exercițiul exegetic nici Constantin Noica nu mai iese la fel de încorsetat în tiparele prejudecăților. Altfel spus, nici Constantin Noica nu mai este Constantin Noica – așa cum apare în tratatele despre filosofia românească. Mircea A. Diaconu
