Noos juridic. Valorile identitare in fata globalizarii

    Ajunsă la răscrucea globalizării, civilizația contemporană are de valorizat ceea ce inerent exprimă formele genuine ale culturii comunităților, pentru a clădi, în temeiul diversității lor creative, durabilă unitate omenească.     Prezența culegere de studii caută unele răspunsuri la întrebările iscate din provocările globalizării asupra lumii dreptului:     - Cât de aproape sau cât de departe este astăzi fenomenul juridic de înaltă sa finalitate?     - Asigură exprimarea liberă și creativ-specifică a statelor și națiunilor sau devine instrumentul înstrăinării și nivelării depersonalizante a culturii popoarelor și tradițiilor lor umaniste?     - Pe acest fond problematic, este astăzi construcția europeană expresia chintesențială a voinței națiunilor Uniunii?     - În ce măsură edificiul ei integrativ stă în fundamentul valorilor identitare, asigurând autenticitatea Ideii europene ca Idee a națiunilor și statelor naționale?     - Cât de aproape sau cât de departe este UE de idealurile originare ce au prefigurat-o?       Fragment din culegerea de studii:       „4. Dreptul, între globalizare și universalizare     Procesul totuși necesar al globalizării, nu însă în direcția depersonalizantă pe care tinde să o urmeze cât privește iden-itatea național-etatică, cuprinde în articulațiile sale și sistemul juridic, strâns legat de cursul evoluției statului și a societății spre societatea globală. În cele ce urmează, vom avea în vedere unele implicații ale globalizării asupra componentei normative a sistemului de drept, cu accente privind universalizarea sa în contextul dat.     În baza distincției făcute de cercetători ai problemei între latura de profunzime a globalizării, vizând temeiurile ei de valoare și dinamica lor, și aceea spațială, am putea identifica o dimensiune intensivă și altă extensivă a globalizării normativității juridice. Cea dintâi privește, am spune, criteriile de valoare care fundează, mai exact care ar trebui să fundeze evoluția dreptului în conformitate cu idealurile îndrumătoare și valorile constitutive ale umanității, acelea care, fără a sta într-un empireu transcendent, nu stau nici sub semnul timpului corupător, alcătuind, dimpotrivă, un noos, un câmp spiritual de valabilitate axiologică neconjuncturală, în care se înscriu și principiile juridice și valorile promovate normativ. Acestea din urmă sunt chemate să exprime, în măsura realizării lor, funcția antropologică a dreptului. Dimensiunea extensivă a globalizării în drept nu referă la spațiul ideal, al valabilității axio-antropologice a normelor, ci la acela real, cu adevărat extensiv întrucât devansează sistemele legislative naționale spre unul înglobant, de ordin planetar.     Distincția pe care o facem este însă operanta dacă se refuză absolutizării. în fond, dimensiunea extensivă a globalizării dreptului, proprie normativității din interspațiul sistemelor juridice particulare — tinzând, acesta, să devină întraspațiul înglobant al acelora privește condiția tehnico-juridică a normativității de drept în ceea ce ea excedează sistemelor naționale.”