Nu genul ala de fata

În Nu genul ăla de față, Dunham ridică un val de pe experiențele care alcătuiesc procesul prin care ne construim drumul prin lume: cum e să te îndrăgostești, să te simți singur, să ai cinci kilograme în plus deși mănânci doar mâncare sănătoasă, cum e să trebuiască să te faci apreciată și să-ți demonstrezi valoarea într-o încăpere plină de bărbați care au dublul anilor tăi, cum e să întâlnești iubirea adevărată și, mai ales, cum e să ai tupeul de a crede că povestea ta este una care merită spusă. Exuberanță, mișcătoare și atentă la detalii, Nu genul ăla de față este un șir de telegrame trimise din linia întâi a frontului, din bătălia Cresc Mare. „Deja îmi este rușine la gândul că, de fapt, aș avea ceva de oferit“, scrie Dunham. „Dar dacă dacă aș putea lua tot ce am învățat și ți-aș face treaba mai ușoară ție sau te-aș împiedica să mai ajungi în situația aia în care simți nevoia să-ți păstrezi tenișii în picioare, când faci sex, pentru cazul în care ai simți nevoia s-o iei la goană în timp ce-o faceți, atunci fiecare pas greșit pe care îl voi fi făcut eu a meritat“.