• Nu știi tu. Poeme - Un oratoriu al iubirii (52 pagini) Zănatec (crezând în zâne, care-va-să-zică), cu domiciliul categoric stabilit „în nori”, „suflet-curcubeu”, „suflet-fum”, cu „cerul prins la butonieră”, numitul Teodor Morar, de profesie „călător”, ce n-a știut vreodată să se tragă de șireturi cu nimeni, întrucât mereu s-a purtat „desculț”, de bună voie și nesilit de nimeni, așterne cuvintele-i toate, („cu subiect și predicat”) într-o „poveste fără de sfârșit”, poveste ce-i va servi cititorului, peste timp, drept „proces-verbal de conștiință”, mărturie scrisă a unei IUBIRI întâmplate-n fiecare . De ce IUBIRE ? De ce din nou și mereu IUBIRE în discursul lui Teodor Morar, acest poet veșnic îndrăgostit și nostalgic nevindecat? Pentru simplul motiv că altfel n-ar fi putut să fie și pentru că, firește, EL…POATE! Poate dezveli FEMEIA „până la margini de cuvânt”, poate zidi în ea povesti minunate, o poate cânta și apoi descântă, o poate aprinde – torța pe-o coală ( firește, goală)…îi poate fi „zbor” sau „rug topit” și, peste toate, o poate iubi ca NICIODATĂ. Iubirea, cea care „mișcă soarele și celelalte stele”, simțământ care trăiește în noi și dincolo de noi, viața și moarte laolaltă, infern și paradis în egală măsură, cea care a născut dumnezeiască și păgână „Cântare a Cântărilor”, nebunia adâncă a lui Don Quijote, sublimitatea Ofeliei și zborul Luceafărului eminescian, ia la Teodor Morar forma lui „ așa trebuie să fie ” însoțită, totuși, de acel „nu știi tu cat…”. [...] - Lucia Tamas • WTF - World to Fantasy - Fantezia lumii viselor unui poet (172 pagini) Teodor Morar trăiește prin visele sale concretizate în versuri, gânduri, lacrimi, atitudini de neiertat pentru o lume hulpavă a unui secol ce pare să uite de el. Mă îngrijorează multe ca pe orice ființă umană dar, cel mai mult, pare să fie lupta sinelui cu cea a ego-ului printr-un dialog permanent al neputinței. Neputința într-o lume prea grăbită cu răbdarea, prea amnezică cu trecutul, prea colorată în aparente, prea searbădă în autenticitate. Cine poate fi salvatorul acestei lumi, al nostru, al sinelui neurmat de inevitabilul ego? Cine ne poate înscrie sufletele în cartea nemuririi sentimentelor noastre de-acum și dintotdeauna? Dacă mă refer la un poet, el poate fi salvatorul prin versurile sale ca formă a autenticității. Dacă mă refer la un preot, el poate fi salvatorul prin rugăciunile făcute prin apusul și răsăritul trăirilor sale ca formă a revendicării binelui. Dacă mă refer la un profesor, el poate fi salvatorul prin lumina din ochii săi ce poate îmblânzi și forma destine. Dacă mă refer la un medic, el nu mai are nevoie decât de un loc al său pentru a vindeca lumea de tristețe, de agonie, de neîmplinire, de grijă pentru ziua de mâine! Dacă mă refer la noi toți, la întreg universul el poate fi salvat de Ocrotitorul nostru, Bunul Dumnezeu ce ne poartă grijă și ne dăruiește clipa. [...] World to fantasy este ultima carte – în ordinea lansării – a lui Teodor Morar. Este o carte ce își revendică de una singură dreptul său în lume fără a le contrazice pe celelalte, predecesoarele ei. Teodor Morar este asemeni cărților sale, diferit în atitudine în raport cu cotidianul, căutător de sensuri nuanțat atemporale, trăitor al propriilor cuvinte ce se redefinesc prin versuri, este un vulnerabil căutător de comori, iubește viața când îl răscolește harul, trăiește moartea clipei dar acceptă valoric eternitate. Toate acestea există metamorfozându-se pe drumul său ca un „călător desculț” ce se autodefinește. [...] E o carte a memoriei unui timp ce se vrea auzit, răstălmăcit, e timpul ca noi toți să citim poezie din drag de cei care ne-o dăruiesc! - Prof.univ.dr. Otilia Sîrbu
