Un volum de proză scurtă în care personajele, veritabile ființe de hîrtie, au aparenta unor ființe inutile, evoluând conform unui scenariu lipsit de patetism, în decoruri când decolorate, când foarte puternic stilizate. „Autorul are darul de a alege din magma lumii situațiile și personajele care permit uneori glisarea spre neprevăzut ori spre semnificativ, spre «general uman», aș spune. E un dar pe care îl avea Gogol, dar și, de pildă, Caragiale. Prin aceste nume am și semnalat două dimensiuni discrete ale tipului de talent literar al autorului. L-aș adăuga pe Cehov, pentru bunăvoința ușor malițioasă pe care o arătă personajelor sale. Din cîteva tuse, personajele sînt cu toate memorabile, nu-ți mai ies din minte.” Liviu Antonesei „Scriitor din emigrație, Mircea Gheorghe e demn de felicitări nu numai pentru vîrsta de 70 de ani împlinită recent, ci mai ales pentru vivacitatea scrisului său. El își alege subiectele, de regulă, din viața românilor de peste Oceanul Atlantic. Știe bine despre ce scrie, are farmec, niciun pic de morgă și mult umor. Textele sînt divizate în secvențe scurte, constituind un fel de „treatment”-uri pentru scurtmetraje de calitate. Autorul are ochi de cineast și deține arta de a ne face să vedem alături de el momentele (și schițele) contemporane pe care le înfățișează simplu, direct, precis. Oferă cititorilor o lectură agreabilă care binedispune. Cu proză și cu eseurile lui Mircea Gheorghe nu m-am plictisit niciodată.” Horia Gârbea „Glisind printr-un spațiu deopotrivă șocant și tern, contrariant și amuzant, umil și țanțoș, personajele lui Mircea Gheorghe au coloratura și dau dimensiunea unei pitorești periferii românești, mutată peste Ocean.” Nicolae Turtureanu
