O viata traita pe inaltimi. Scott Fischer si Everestul

„Un omagiu adus unuia dintre cei mai mari alpiniști.” (Kirkus Reviews)   Scott Fischer a escaladat cele mai inaccesibile masive montane și a reușit să devină, din „campion la căzături”, unul dintre cei mai cunoscuți alpiniști din lume și fondatorul Mountain Madness, o companie ce organizează ascensiuni în toate colțurile lumii. Birkby, care l-a întovărășit pe Fischer în mai multe expediții, ne spune povestea fascinantă a acestuia, începînd cu copilăria lui și primul contact cu muntele, la cursurile de alpinism de la NOLS. Povestea ne poartă prin momentele-cheie ale carierei lui Fischer, pe vîrfurile cucerite unul după altul și prin nenumăratele situații în care a fost la un pas de moarte. În Alaska, în Africa, pe Kilimanjaro, sau în Asia, pe K2 și Annapurnă, aventurile se țin lanț. Însă visul dintotdeauna al lui Scott Fischer a rămas Everestul, vîrful pe care avea să-l cucerească în 1994 și totodată locul unde avea să-și găsească sfîrșitul doi ani mai tîrziu, în timpul tragicei expediții din 1996.   „Birkby reușește să dezvăluie fascinația pe care munții o pot exercita asupra sufletului omenesc.” (Publishers Weekly)   Din cuprins: Olympus • Factorul Alaska • Calea grea spre Kilimanjaro • Colțul din Annapurnă • Fața nordică a Everestului • Muntele greșit • K2 în ’92 • Ultima ascensiune • După furtuna Traducere de Marius‑Adrian Hazaparu Fragment din cartea O viață trăită pe înălțimi. Scott Fischer și Everestul de Robert Birkby "Singura descriere a traseului pe care echipa Mountain Madne a putut-o găsi era o relatare a austriecilor, scrisă în germană. A deslușit din ea suficient cît să afle că le-a luat 35 de zile pentru încheia ascensiunea. Scott și Wes s-au gîndit că ei o vor face m repede dacă avea să fie o expediție ușoară, independență, fără taber prestabilite de-a lungul traseului. Ca să întregească echipa, l-au invitat pe Joe Hladick, un priete al lor de la NOLS. Au apreciat că escaladarea Colțului îi va cos ceva mai puțin de 4.000 de dolari, fără taxa de permis și transport cu avionul. În acest scop, au strîns 1.000 de dolari bani lichizi di donații și au mai primit încă 1.500 de la nou-înființatul Fond Dezvoltare pentru Instructuri NOLS. Compania de echipamen Sierra Designs le-a oferit haine, corturi și echipament de campatl și începeau să creadă că planificarea expediției le ieșise așa cum dorit. Ceea ce nu știau deja puteau să afle pe parcurs. Wes a primit o scrisoare de la guvernul nepălez prin care alpinl ții erau sfătuiți să apeleze la cooperativă de șerpași din Kathmandl pentru coordonarea logisticii necesare expediției. A scris inap răspunzînd că doreau ca expediția lor pe Colț să fie o cățărare stil alpin, fără sprijinul șerpașilor dincolo de tabăra de bază. „Co perativa șerpașilor ne-a spus că aveau să se ocupe ei de toată exp diția", mi-a zis Wes. „Angajau ei cărăușii, cumpărau mîncare pregăteau încărcătura și se ocupau de toate. Desigur, într-un fi rezultă o listă destul de mare de persoane." "